resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Rezidențiat pe telefonul mobil

Autori: Dr. Otilia RADU , Dr. Sorina VASILE | 28 Iulie 2017

Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) a lansat miercuri, împreună cu o firmă privată, aplicația medEasy pentru telefonul mobil. Dezvoltatorii spun că proiectul îi va ajuta pe coordonatorii de rezidențiat să țină o evidență mai bună asupra manevrelor și procedurilor realizate de viitorii urgentiști.

 

Momentul bifării

 

     Ca să devină specialist, fiecare rezident în medicina de urgență trebuie să îndeplinească un anumit număr de proceduri medicale: resuscitări, intubări etc. Mulți dintre medicii coordonatori nu controlează însă ce fac rezidenții și validează direct procedurile pe carnetul de rezident sau în sistemul electronic. Prinși în agitația din unitățile de primiri urgențe și aflați într-o stare perpetuă de tensionare, ca urmare a cazurilor grave cu care se întâlnesc, rezidenții uită să bifeze manevrele, iar îndrumătorii uită să le aprobe. Uneori, medicii aflați în pregătire nici măcar nu își aduc caietele în care trebuie consemnate procedurile, afirmă dr. Adela Golea, medic îndrumător pentru rezidenții în urgențe la Cluj-Napoca. La bifare se ajunge, astfel, doar la sfârșit de săptămână sau în puținele clipe de pauză, în general mult după momentul realizării manevrelor.
     Medicii aflați în pregătire pentru specialitatea de medicină de urgență nu prea mai știu astfel ce proceduri au efectuat și mai ales câte, explică dr. Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență. „Nu se respectă în totalitate această cerință a numărului minim de proceduri care trebuie realizate”, ne-a spus și prof. dr. Diana Cimpoeșu, îndrumătoarea rezidenților urgentiști din Iași.
     Aplicația medEasy, spune Arafat, i-ar ajuta să bifeze procedurile în timp real, imediat după ce le-au realizat, întreaga formalitate necesitând mai puțin de un minut. Astfel, dezvoltatorii proiectului afirmă că aplicația scade timpul de raportare a procedurilor de la două minute la 40 de secunde, dând astfel „în plus 25 de minute pe zi în care medicii să se poată ocupa de pacienți”.

 

„Putem să observăm ce deficiențe au”

 

     Îndrumătorilor de rezidențiat această aplicație le-ar permite, în teorie, să controleze mai bine pregătirea viitorilor specialiști. „Putem să observăm ce deficiențe au, legate de noțiunile practice, iar atunci le putem da teme de citit și apoi de exersat. Este mult mai simplu să contabilizăm manevrele în format electronic, unde informațiile sunt centralizate. Pe noi ne ajută foarte mult să știm când pot să facă singuri anumite manevre, terapii și proceduri. De exemplu, dacă rezidentul face dovada că a condus zece cazuri de resuscitare singur, îl lăsăm să facă singur gărzi prespital, fără să ceară ajutor, cu excepția cazurilor speciale sau a victimelor multiple. Iar procedurile acestea pot fi incluse și în CV-urile rezidenților”, explică Adela Golea.
     Chiar dacă rezidenții nu sunt urmăriți de medicul coordonator de fiecare dată când realizează o procedură, sunt văzuți de ceilalți medici cu care lucrează, care trebuie menționați în aplicație și care pot confirma sau infirma că utilizatorul aplicației a realizat procedura. În medEasy există și un număr de registru al cazului la care s-a realizat manevra, astfel încât îndrumătorii pot verifica prin sondaj dacă manevra s-a realizat sau nu, pur și simplu văzând pacientul respectiv. Există și o rubrică, completată de medicul supraveghetor, care descrie cum s-a realizat
Publicitate
manevra – rezidentul a realizat-o singur, a avut nevoie de ajutor sau doar a asistat.

 

Rezidenții sunt sceptici

 

     Nu este o schimbare a sistemului, ci o completare a lui, crede prof. dr. Diana Cimpoeșu, care menționează și posibilitatea realizării statisticilor cu ajutorul acestei aplicații. „Când ai cifre, este mult mai simplu să faci o evaluare mai corectă. Aplicația îi ajută și pe rezidenți, și pe îndrumători să aibă o perspectivă matematică asupra a ceea ce fac și să stabilească obiective de îmbunătățire a activității lor.”
     Ce se întâmplă însă dacă o unitate de primiri urgențe nu are suficient de multe cazuri care necesită manevre obligatorii pe lista aplicației? Prof. dr. Cimpoeșu ne-a spus că numărul minim de manevre este stabilit în mod realist, în concordanță cu prevalența patologiilor, dar nu este exclus ca această situație să poată apărea. În aceste cazuri, nu se poate face mare lucru, dar în celelalte cazuri, faptul că ai o țintă te obligă să o atingi.
     Importantă nu este doar stabilirea unui număr minim de manevre, ci – mai ales – modul în care se realizează aceste manevre, explică prof. dr. Mircea Beuran, coordonator al rezidenților pe specialitatea chirurgie generală, în București. Profesorul insistă că trebuie incluse și criterii calitative, care să arate că acel rezident execută corect manevrele. „Nu trebuie neglijată practica pe manechine și simulatoare, până a lăsa rezidenții să facă manevre pe pacienți. Să nu uităm că particularitățile anatomice se întâlnesc în 25 până la 30% din cazuri, de aceea cel care face manevre trebuie să știe mai întâi să le facă corect. Este foarte importantă calitatea gestului, iar în urgențe trebuie să ținem cont și de condiționarea de timp”, spune profesorul Beuran.
     Medicii rezidenți cu care am discutat privesc cu reținere o aplicație despre care spun că nu aduce nimic nou într-un mediu haotic, în care chiar nu ai timp să respiri, „cu atât mai puțin să stai să bifezi aplicații”, spune A. V., medic rezident pe urgențe în București. „După ce îți dai sufletul la o resuscitare, nu te mai gândești că trebuie să consemnezi manevra. Și alți colegi au aceeași părere. Pe de altă parte, este adevărat că înregistrarea manevrelor în caietele de rezident este greoaie. Să vedem, poate o să aibă succes, cine știe?”, a continuat sceptic medicul urgentist.

 

Aplicația ar putea deveni obligatorie

 

     Prototipul proiectului medEasy s-a născut anul trecut în septembrie la un hackathon (eveniment în care mai mulți programatori colaborează pentru dezvoltarea unui software) organizat de Google Developer Group București în parteneriat cu Departamentul pentru Situații de Urgență și Fundația pentru SMURD. Atunci, doi tineri programatori și un analist de la firma Qualitance au participat la eveniment, unde au discutat cu cei prezenți despre problemele din sistemul de urgențe și au oferit o soluție tehnică. Propunerea echipei a fost una dintre cele trei premiate de organizatori.
     Dezvoltarea proiectului, cu scrierea codului, implementare și testare, a durat aproximativ cinci luni. Întrebat dacă există o estimare a costurilor, Radu Constantinescu, unul dintre fondatorii firmei de IT, a răspuns că „există o estimare a efortului nostru”. Dacă aceasta ar fi trebuit plătită, aplicația ar fi costat zece mii de euro. Aceasta este însă gratuită, iar echipa de programatori a lucrat pro bono. Cel puțin în primii doi ani, suportul tehnic va fi asigurat tot de firma IT. Qualitance a avut anul trecut o cifră de afaceri de șase milioane de euro și are în portofoliu mai mulți clienți mari, printre care Merck și AstraZeneca. „Nu ne-am propus să facem din această aplicație un proiect comercial. Dorim să facem ceva bun pentru oameni”, a spus Constantinescu la conferința de presă de la Spitalul Clinic de Urgență București.
     Deși medEasy nu este deocamdată obligatorie, Raed Arafat spune că speră „ca medicii să înțeleagă că această aplicație este în favoarea lor. Dacă vedem că există medici care nu vor să folosească aplicația, dar ea este necesară, poate că trecem și la partea de obligativitate”.
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală