resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Patologia funcțională digestivă pediatrică la sugar și copilul mic. Ce aduce nou Roma IV

Autori: Dr. Ioana FODOR , Prof. dr. Dan L. DUMITRAŞCU | 16 Iunie 2017
     Într-un număr anterior al săptămânalului „Viața medicală” (11/2017), am prezentat clasificarea și criteriile de diagnostic ale tulburărilor funcționale digestive ale sugarului și copilului mic. Vom prezenta, în cele ce urmează, tulburările funcționale digestive ale copilului mare și adolescentului, conform criteriilor Roma IV recent publicate (1).
     Tulburările funcționale digestive ale copilului mare și adolescentului sunt prezentate în tabelul 1, păstrând numerotarea acordată de comisiile de lucru Roma IV.

 

Tabelul 1. Tulburările funcționale intestinale ale copilului mare și adolescentului, conform Roma IV (numerotarea originală)

   H. Tulburările funcționale intestinale ale copilului mare și adolescentului
   H1. Greața și vărsăturile funcționale
  H1a. Sindromul vărsăturilor ciclice
  H1b. Greața și vărsăturile funcționale
  H1b1. Greața funcțională
  H1b2. Vărsăturile funcționale
   H1c. Ruminația
  H1d. Aerofagia
   H2. Durerea abdominală funcțională
   H2a. Dispepsia funcțională
  H2a1. Sindromul de stres postprandial
  H2a2. Sindromul de durere epigastrică
   H2b. Sindromul intestinului iritabil
  H2c. Migrena abdominală
  H2d. Durerea abdominală funcțională
  H3. Tulburările funcționale ale defecației
  H3a. Constipația funcțională
  H3b. Incontinența fecală fără retenție

 

 

     Greața și vărsăturile sunt simptome frecvente la copilul mare și adolescent. O parte dintre cazuri sunt funcționale. Grupul de lucru Roma IV a unificat sub aceeași categorie greața cu vărsăturile, considerând că diferența dintre ele este mai degrabă cantitativă decât calitativă. În schimb, a păstrat vărsăturile ciclice ca pe o categorie taxonomică distinctă (1).
     Criteriile de diagnostic pentru greață și vărsăturilor funcționale la copilul mare și adolescent apar în tabelele 2 și 3 (a fost păstrată numerotarea din original).

 

Tabelul 2. Criterii de diagnostic al sindromului vărsăturilor ciclice la copilul mare și adolescent, conform Roma IV

 

     H1a. Sindromul vărsăturilor ciclice – prezența obligatorie a următoarelor
   • Două sau mai multe perioade de vărsături paroxistice și stare greață, cu durata de câteva ore până la câteva zile, într-o perioadă de șase luni.
    • Episoadele sunt stereotipice fiecărui pacient.
    • Episoadele de vărsături sunt separate de perioade cu durată de săptămâni sau luni asimptomatice.
    • După evaluarea medicală adecvată, simptomatologia nu poate fi încadrată într-o altă patologie.

 

 

     Sindromul vărsăturilor ciclice reprezintă o tulburare de etiologie multifactorială a axului creier–intestin, fără o patogeneză cunoscută până în prezent. Se poate asocia cu alte tulburări episodice și autolimitate ale populației pediatrice, precum cefaleea migrenoasă și migrena abdominală (2).
     Greața funcțională și vărsăturile funcționale se diagnostichează conform criteriilor Roma IV prezentate în tabelul 3.

 

Tabelul 3. Criterii de diagnostic al sindromului de greață funcțională și al vărsăturilor funcționale la copilul mare și adolescent, conform Roma IV

 

     H1b1. Greața funcțională – prezența obligatorie a următoarelor, apărute cu cel puțin două luni înaintea stabilirii diagnosticului
    • Starea de greață deranjantă, ca simptom dominant, apărută de cel puțin două ori/săptămână, în general fără legătură cu mesele.
    • Neacompaniată de fiecare dată de vărsături.
    • După evaluarea medicală adecvată, simptomatologia nu poate fi încadrată într-o altă patologie.
    H1b2. Vărsăturile funcționale – prezența obligatorie a următoarelor, apărute cu cel puțin două luni înaintea stabilirii diagnosticului
   • În medie, unul sau mai multe episoade de vărsături pe săptămână.
   • Absența criteriilor pentru tulburările de alimentație sau ruminație.
   • După evaluarea medicală adecvată, simptomatologia nu poate fi încadrată într-o altă patologie.

 

     Greața este un simptom obișnuit, descrisă ca o senzație neplăcută, localizată de obicei în epigastru sau la nivelul faringelui, asociată cu nevoia de vărsătură. Unii copii resimt senzația de greață doar dimineața devreme, observându-se că, atunci când „dorm până târziu”, simptomatologia nu mai survine.
     Vărsătura este un act reflex, care constă în eliminarea conținutului stomacal în urma contracției diafragmului și a mușchilor toracoabdominali. Prevalența sindromului de vărsături izolate (cu sau fără greață), ce nu sunt asociate cu tulburările de alimentație, este necunoscută.
     Ruminația copilului mare și a adolescentului se diagnostichează conform criteriilor Roma IV prezentate în tabelul 4.

 

Tabelul 4. Criterii de diagnostic al ruminației la copilul mare și adolescent, conform Roma IV

 

   H1c. RUMINAȚIA – prezența obligatorie a următoarelor, apărute cu cel puțin două luni înaintea stabilirii diagnosticului
    • Regurgitări repetate și remestecări/expulzia mâncării care:
    1. Începe la scurt timp după ingestie;
    2. Nu apare în timpul somnului.
       • Nu este precedată de eructații.
       • După evaluarea medicală adecvată, simptomatologia nu poate fi încadrată într-o altă patologie. Tulburările alimentare trebuie excluse.

 

     Sindromul ruminației a fost inițial descris la sugarii privați de afecțiunea maternă și doar mai apoi a fost introdus în criteriile ROMA III ca tulburare a copilului mare și adolescentului (3). Severitatea variază de la moderată (răspuns adecvat la terapiile comportamentale) până la severă, ce include pierderea în greutate și plasarea unui tub de nutriție enterală. Deoarece tulburarea nu este recunoscută sau aparținătorii sunt reticenți să discute o problemă de comportament alimentar, diagnosticarea acesteia poate dura, în medie, peste doi ani (4).
     Aerofagia copilului mare și adolescentului se diagnostichează conform criteriilor Roma IV, prezentate în tabelul 5.

 

Tabelul 5. Criterii de diagnostic al aerofagiei la copilul mare și adolescent, conform Roma IV

 

      H1.d Aerofagia – prezența obligatorie a următoarelor, apărute cu cel puțin două luni înaintea stabilirii diagnosticului
     • Înghițirea excesivă de aer.
     • Distensie abdominală prin prezența aerului în lumenul intestinal, mai accentuată pe timpul zilei.
     • Eructații și/sau flatulență repetitivă
     • După evaluarea medicală adecvată, simptomatologia nu poate fi încadrată într-o altă patologie.

 

     Aerofagia este o tulburare ce include înghițirea excesivă și repetată a aerului, care duce la distensia abdominală progresivă. Simptomatologia tipică la copil include înghițirea vizibilă și audibilă a aerului, cu eructații numeroase și flatulență (1).
     Dispepsia funcțională a copilului mare/adolescentului se diagnostichează conform criteriilor Roma IV prezentate în tabelul 6.

 

Tabelul 6. Criterii de diagnostic al dispepsiei funcționale la copilul mare și adolescent, conform Roma IV

 

     H2a. Dispepsia funcțională – prezența a cel puțin unuia dintre următoarele simptome deranjante, cel puțin de patru ori pe lună, apărute cu cel puțin două luni înaintea stabilirii diagnosticului
     • Senzație de plenitudine postprandială.
     • Senzație de sațietate precoce.
     • Durere sau senzație de arsură epigastrică, neasociată cu defecația.
     • După evaluarea medicală adecvată, simptomatologia nu poate fi încadrată într-o altă patologie.

 

     Termenul de dispepsie descrie disconfortul de la nivelul tractului digestiv superior, care se poate asocia cu durerea epigastrică, senzația de plenitudine postprandială, senzația de sațietate precoce, eructații, senzație de greață și vărsături, flatulență. Toate aceste simptome pot scădea calitatea vieții pacientului.
     În cadrul dispepsiei funcționale, au fost adoptate două noi subtipuri de tulburări:
     H2a1. Sindromul de stres postprandial include sațietatea postprandială sau sațietatea precoce, care împiedică consumul unei mese regulate; se asociază cu balonarea, senzația de greață postprandială sau cu eructații excesive;
     H2a2. Sindromul de durere epigastrică include durerea sau senzația de arsură epigastrică, care interferează cu activitățile zilnice ale pacientului; durerea nu este generalizată sau localizată în alte segmente abdominale sau toracice și nu se remite după defecație sau pasajul de gaze.
     Calitatea vieții acestor pacienți este considerabil redusă, din acest motiv crește riscul dezvoltării tulburărilor psihiatrice precum anxietatea (5).
     Sindromul de intestin iritabil se diagnostichează conform criteriilor Roma IV prezentate în tabelul 7.

 

Tabelul 7. Criterii de diagnostic ale sindromului de intestin iritabil la copilul mare și adolescent

 

      H2b. Sindromul intestinului iritabil – prezența obligatorie a următoarelor, apărute cu cel puțin două luni înaintea stabilirii diagnosticului
      1. Dureri abdominale în cel puțin patru zile/săptămână, as
Publicitate
ociată cu una sau mai multe dintre următoarele:
      • În relație cu defecația;
      • Modificarea frecvenței scaunelor;
     • Modificarea formei scaunelor.
     2. În cazul copiilor cu dureri abdominale și constipație, durerea abdominală nu dispare odată cu rezoluția constipației (în cazul în care durerile abdominale dispar, aceștia au constipație funcțională).
    3. După evaluarea medicală adecvată, simptomatologia nu poate fi încadrată într-o altă patologie.

 

     Conceptul actual legat de patofiziologia sindromului intestinului iritabil ca tulburare a axului creier–intestin, a fost intens studiat la adulți. Comitetul de lucru al Fundației Roma dezbate în această secțiune studiile efectuate în populația pediatrică care au utilizat investigații similare celor efectuate la adulți și subliniază diferențele și similitudinile dintre cele două tipuri de populații.
     Migrena abdominală rămâne o suferință tipică copiilor și tinerilor. Migrena abdominală a copilului mare și adolescentului se diagnostichează conform criteriilor Roma IV prezentate în tabelul 8.

 

Tabelul 8. Criterii de diagnostic al migrenei abdominale la copilul mare și adolescent, conform Roma IV

 

     H2c. Migrena abdominală – prezența obligatorie a următoarelor, apărute cel puțin de două ori/săptămână, cu cel puțin șase luni anterior stabilirii diagnosticului
      1. Episoade dureroase abdominale paroxistice, de intensitate crescută, cu localizare periombilicală/linia medială/difuze, cu durată de una sau mai multe ore (trebuie să fie cel mai sever și deranjant simptom).
      2. Episoade separate de săptămâni/luni fără simptomatologie.
      3. Durere incapacitantă și care interferează cu activitatea zilnică.
      4. Tipar și simptome stereotipice fiecărui pacient.
      5. Durere asociată cu două sau mai multe dintre următoarele:
         • Anorexie; Greață; Vărsături; Cefalee; Fotofobie; Paloare tegumentară.
      6. După evaluarea medicală adecvată, simptomatologia nu poate fi încadrată într-o altă patologie.

 

     Migrena abdominală se caracterizează prin episoade repetitive, intense, paroxistice și stereotipice, de durere abdominală necolicativă, ce interferează cu activitățile pacientului. Episoadele sunt separate de săptămâni până la luni fără simptomatologie. Apare mai ales la copiii mari și adolescenți, putând evolua în cefalee migrenoasă în perioada adultă.
     Migrena abdominală și cefaleea migrenoasă au aceiași factori declanșatori (stresul, oboseala, călătoritul), simptomatologie asociată (anorexia, greața și vărsăturile), precum și factori atenuanți comuni (odihna, somnul) (6).
     Durerea abdominală funcțională este relativ rar diagnosticată, iar diagnosticul revine centrelor specializate. Durerea abdominală funcțională a copilului mare și adolescentului se diagnostichează conform criteriilor Roma IV prezentate în tabelul 9.

 

Tabelul 9. Criterii de diagnostic al durerii abdominale funcționale la copilul mare și adolescent, conform Roma IV

 

     H2d. Durerea abdominală funcțională – prezența obligatorie a următoarelor, apărute de cel puțin patru ori/săptămână, cu cel puțin două luni anterior stabilirii diagnosticului
      1. Durere abdominală episodică/continuă care nu apare exclusiv în timpul evenimentelor fiziologice (de exemplu, în timpul mâncatului, menstruațiilor).
      2. Criterii insuficiente pentru stabilirea diagnosticului de sindrom de intestin iritabil, dispepsie funcțională sau migrenă abdominală.
      3. După evaluarea medicală adecvată, simptomatologia nu poate fi încadrată într-o altă patologie.

 

     Durerea abdominală funcțională este o tulburare ce apare la copilul mare și adolescent, se definește prin dureri abdominale cu durată de peste două luni, iar simptomatologia nu se poate încadra în criteriile de diagnostic al sindromului de intestin iritabil, dispepsiei funcționale sau migrenei abdominale.
     Patofiziologia acestei tulburări include hipersensibilitatea viscerală, motilitatea intestinală alterată, dieta și alergiile alimentare, precum și factori psihologici (divorțul părinților, spitalizarea, abuzul) (1).
     Tulburările de tranzit de natură funcțională ridică mari probleme medicilor pediatri și părinților. Constipația funcțională se diagnostichează conform criteriilor Roma IV prezentate în tabelul 10.

 

Tabelul 10. Criterii de diagnostic al constipației funcționale a copilului mare și adolescentului

 

      H3a. Constipația funcțională – prezența a cel puțin două dintre următoarele, apărute cel puțin o dată pe săptămână, pentru minimum o lună de criterii insuficiente pentru stabilirea diagnosticului de sindromul intestinului iritabil
       1. Două sau mai puține defecații la toaletă/săptămână apărute la un copil cu vârsta achizițiilor de dezvoltare de cel puțin 4 ani.
      2. Cel puțin un episod de incontinență fecală/săptămână.
      3. Istoric de retenție fecală prin postură sau prin efort volițional, istoric de motilitate intestinală dificilă.
      4. Istoric de scaune cu diametrul mărit, care înfundă toaleta.
      5. Prezența unei mase fecale crescute în dimensiuni la nivelul rectului.
      6. După evaluarea medicală adecvată, simptomatologia nu poate fi încadrată într-o altă patologie.

 

     Constipația funcțională apare în peste 95% din cazurile de constipație ale populației pediatrice și doar 5% din cazuri sunt rezultatul unei patologii organice subiacente. Prevalența este egală la ambele sexe, precum și la copiii proveniți din medii socioeconomice diferite, cu obiceiuri alimentare variate, ceea ce subliniază existența unui factor declanșator comun (7).
     În cele mai multe cazuri, acesta este instinctul de a evita defecația din motive sociale (școală, călătorii) sau din cauza durerii apărute. Consecința retenției fecale la nivelul colonului este absorbția apei din masa fecală, ceea ce va duce la o evacuare mai dificilă. Astfel, se formează un cerc vicios, cu acumularea fecalelor la nivelul rectului, care se destinde progresiv, sensibilitatea acestuia se diminuează, iar copilul nu mai simte nevoia de defecație (1).
     Acumularea fecalelor la nivelul rectului va descrește motilitatea segmentelor superioare și poate duce la anorexie, dureri și distensie abdominală.
     Incontinența fecală a copilului mare/adolescentului se diagnostichează conform criteriilor Roma IV prezentate în tabelul 11.

 

Tabelul 11. Criterii de diagnostic al incontinenței fecale la copilul mare și adolescent, conform Roma IV

                   H3b. Incontineța fecală fără retenție – prezența obligatorie a următoarelor, apărute de cel puțin o lună la un copil cu dezvoltare comportamentală peste 4 ani
                      1. Defecații în locuri neadecvate contextului sociocultural.
                      2. Nu se evidențiază retenție fecală.
                    3. După evaluarea medicală adecvată, simptomatologia nu poate fi încadrată într-o altă patologie.

 

     Incontinența fecală fără retenție este o manifestare apărută la școlarii cu tulburări emoționale și reprezintă o acțiune impulsivă a acestora determinată de o furie inconștientă. Prevalența acestei tulburări este mai crescută în rândul copiilor cu autism (8), dar poate apărea și după un abuz sexual în timpul copilăriei (9).
     Mirosul puternic și caracteristic al fecalelor acestor copii îi predispune la izolare, respingere și brutalizare din partea colegiilor de școală. Incontinența ar putea fi una dintre consecințele unei relații inadecvate (pasiv agresivă) dintre copil și părinți.
     Considerăm că noile capitole ale comitetelor de lucru Roma IV (10) vor reprezenta un punct important în evoluția diagnosticului tulburărilor funcționale digestive pediatrice.

 
 
Nota de subsol
Bibliografie
1. Hyams JS et al. Functional Disorders: Children and Adolescents. Gastroenterology. 2016 Feb 15
2. Symon DN, Russell G. The relationship between cyclic vomiting syndrome and abdominal migraine. J Pediatr Gastroenterol Nutr. 1995;21 Suppl 1:S42-3
3. Rasquin A et al. Childhood functional gastrointestinal disorders: child/adolescent. Gastroenterology. 2006 Apr;130(5):1527-37
4. Chial HJ et al. Rumination syndrome in children and adolescents: diagnosis, treatment, and prognosis. Pediatrics. 2003 Jan;111(1):158-62
5. Rippel SW et al. Pediatric patients with dyspepsia have chronic symptoms, anxiety, and lower quality of life as adolescents and adults. Gastroenterology. 2012 Apr;142(4):754-61
6. Abu-Arafeh I, Russell G. Prevalence and clinical features of abdominal migraine compared with those of migraine headache. Arch Dis Child. 1995 May;72(5):413-7
7. Mugie SM et al. Epidemiology of constipation in children and adults: a systematic review. Best Pract Res Clin Gastroenterol. 2011 Feb;25(1):3-18
8. Peeters B et al. Autism spectrum disorders in children with functional defecation disorders. J Pediatr. 2013 Sep;163(3):873-8
9. Mellon MW et al. The relevance of fecal soiling as an indicator of child sexual abuse: a preliminary analysis. J Dev Behav Pediatr. 2006 Feb;27(1):25-32
10. Rasquin A et al. Childhood functional gastrointestinal disorders: child/adolescent. Gastroenterology. 2006 Apr;130(5):1527-37
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală