resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment


| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Informații epigenetice cu aplicabilitate clinică

Autor: Dr. Camelia Cristina DIACONU | 9 Iunie 2017
     Volumul Epigenetica în practica medicală. Ghid pentru clinician de prof. dr. Sorin Buzinschi (Editura Medicală Amaltea, 2017) a apărut pe fundalul unor modificări importante ale spectrului patologiei umane în ultimele decenii, genetica și epigenetica având un rol important în clarificarea acestor schimbări. Dar ce este epigenetica? Termenul îi este atribuit lui Conrad Waddington (1905–1975), care, în 1942, l-a folosit pentru a denumi o ramură a biologiei ce studia modul în care genele pot interacționa cu mediul înconjurător pentru a crea un fenotip. Epigenetica studiază, de exemplu, interrelațiile gene–nutriție, responsabile pentru epidemia actuală de obezitate, diabet zaharat tip 2, boli cardiovasculare și cancer. Fiziopatologia multora dintre aceste boli poate fi explicată prin programarea nutrițională din perioada fetală, ale cărei efecte devin manifeste în viața adultă sau chiar la bătrânețe. Epigenetica a oferit noi instrumente de lucru pentru medicina clasică și noi posibilități de tratament pentru o serie de afecțiuni, prin clarificarea modului în care modificările epigenetice influențează dezvoltarea unor boli.
     Cartea este excelent prefațată de prof. dr. Adrian Restian, care face o sinteză magistrală a abordării epigenetice a patologiei umane, explicând că epigenetica poate fi asemănată cu un dirijor sau cu un pianist care cântă la un pian genetic, chiar cu un calculator inteligent, ultraperformant, care gestionează informația genetică moștenită de la părinții noștri. Epigenetica este, de fapt, o interfață între genom și mediu.
     Cartea profesorului Buzinschi este structurată în 15 capitole, fiecare explicând rolul epigeneticii în apariția unor boli cu prevalență crescută în ultimele decenii. Capitolul 1 aruncă o privire asupra influenței factorilor genetici și epigenetici în dezvoltarea embriofetală: transmiterea genetică și epigenetică a caracterelor, factorii implicați în dezvoltarea embriofetală, studii asupra gemenilor, transmiterea epigenetică transgenerațională. În capitolul 2, autorul dezvoltă tema influenței factorilor de mediu asupra dezvoltării fetale: programarea metabolismului, dar și studii epidemiologice asupra efectelor programării metabolice – genotipul și fenotipul economic, teoria răspunsului adaptativ predictiv. Capitolul 4 prezintă modele experimentale legate de programarea fetală, mai ales pentru apariția hipertensiunii arteriale și diabetului zaharat: sunt prezentate efectele restricției de proteine asupra tensiunii arteriale, relațiile dintre modificarea mediului intrauterin și riscul de a dezvolta diabet zaharat în viața adultă, modificările dezvoltării pancreasului, ca și factorii epigenetici în sindromul metabolic. Un capitol important este dedicat modificărilor epigenetice din bolile cardiovasculare. Autorul
Publicitate
prezintă elementele epigenetice ale apariției aterosclerozei ca factor major de risc pentru bolile cardiovasculare, factorii genetici și epigenetici cu rol aterogen, care explică apariția modificărilor aterogene încă din perioada timpurie a dezvoltării organismului uman. Genetica obezității și factorii epigenomici în obezitate sunt discutați pe larg într-un alt capitol, care trece în revistă studiile experimentale având ca temă modularea epigenetică a greutății corporale și reglarea epigenetică în patologia umană a obezității. Autorul insistă mai ales asupra obezității la copii și asupra modului în care creșterea aportului nutritiv fetal prin supraalimentația gravidei sau prin rezistență crescută la insulină programează copilul pentru obezitate. Nutriția in utero și în perioada de sugar este considerată de autor o „fereastră critică” pentru programarea ulterioară a fiziologiei leptinei și factor de risc pentru obezitate ulterioară. O altă boală epidemică a ultimului secol, diabetul zaharat de tip 2, este detaliată în capitolul 9 al cărții, în care sunt dezbătuți determinanții genetici ai bolii, ca și originea rezistenței la insulină, epigenetica explicând creșterea prevalenței și incidenței acestei boli prin capacitatea organismului de a genera fenotipuri diferite pornind de la un singur genotip, prin plasticitate de dezvoltare. Apariția sindromului metabolic depinde de fondul genetic al individului, însă și de „partitura epigenetică” a acestuia, așa cum explică autorul. Sunt prezentate ipotezele patogenice în sindromul metabolic: ipoteza glucocentrică și ipoteza lipocentrică, modificările cardiovasculare și ficatul gras non-alcoolic la pacienții cu sindrom metabolic. În capitolul 11, autorul consideră nutrimentele ca molecule informaționale, cu rol de semnalizare la nivel celular. Nutrigenomica, nutrigenetica și epigenetica sunt considerate la ora actuală esențiale pentru explicarea menținerii sănătății și profilaxiei afecțiunilor determinate de greșelile de alimentație. Ultimele capitole ale cărții sunt dedicate patologiei pediatrice: factorii genetici în infecțiile copilului, transmiterea imunității materne la nou-născuți și sugari, infecțiile și ateroscleroza, igiena alimentară și răspunsul imun, mecanismele epigenetice în infecțiile bacteriene. Acestea pot fi importante pentru tratamentul bolilor, având valoare practică. Influența reglării epigenetice asupra traiectoriei de viață a copilului este majoră. Acidul folic, vitamina D și acizii grași polinesaturați sunt elemente nutriționale cu rol de reglare a metabolismului și imunității. Autorul se concentrează asupra modalităților prin care o dezvoltare optimă în perioada gestațională și primii ani de viață pot oferi un fundament solid pentru sănătatea de la vârsta adultă.
     O mențiune aparte pentru condițiile grafice foarte bune ale cărții, aceasta fiind bogat ilustrată cu grafice color de calitate și tabele. Această carte valoroasă se adresează medicilor indiferent de specialitate: pediatri, interniști, cardiologi, diabetologi, medici de familie, nutriționiști etc., orice medic putând găsi în paginile sale răspunsuri la multe dintre întrebările pe care cu siguranță și le-a pus pe parcursul carierei profesionale și interacțiunilor cu bolnavii.
     Voi încheia citându-l pe profesorul Restian: „Citiți această carte și aveți grijă de epigenomul dumneavoastră, pentru că el este cel mai de preț cadou pe care vi l-a dat Dumnezeu și pentru că de el depind, în cele din urmă, prezentul și viitorul”.

 

 

Sorin Buzinschi – Epigenetica în practica medicală. Ghid pentru clinician. Editura Medicală Amaltea, București, 2017

 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală