resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Accident vascular hemoragic la o fostă hipotensivă

Autor: Conf. dr. Corneliu ZEANA | 9 Iunie 2017
     Accidentul vascular cerebral (AVC) rămâne o problemă de sănătate publică prin morbiditatea și mortalitatea mari înregistrate și prin deficitul funcțional important de care suferă supraviețuitorii.
     Hemoragia cerebrală reprezintă circa 10% din totalul cazurilor de AVC, dar, în trecut, ajungea la o proporție mult mai ridicată. Reducerea dramatică a incidenței AVC în general, mai cu seamă a accidentelor hemoragice, este consecința programelor de combatere a factorilor de risc, în primul rând a hipertensiunii arteriale, acesta fiind cea mai prevalentă afecțiune cardiovasculară. Depistarea și tratamentul bolii hipertensive a contribuit substanțial la creșterea duratei medii de viață, inclusiv în țara noastră. Multă vreme asimptomatică, HTA afectează organele țintă: cardiopatia hipertensivă și ischemică, nefropatia hipertensivă și suferințele vasculare cerebrale, aici înscriindu-se și AVC hemoragic (dar și cel ischemic), al cărui debut brutal și sechele importante schimbă radical viața pacientului, până atunci adesea asimptomatic. Afectarea vaselor cerebrale în HTA se exprimă îndeosebi prin formarea anevrismelor Charcot-Bouchard, care interesează predilect arterele perforante. Localizarea hemoragiei cerebrale este în jumătate din cazuri la nivelul ganglionilor bazali, apoi lobar (20–45%), cerebelos (10%) și talamic (10%), sângele putând invada și ventriculele sau spațiul subarahnoidian. Prognosticul este nefavorabil quoad vitam dar și prin sechele. În afectarea trunchiului cerebral, mortalitatea urcă la 79% în primele 24 de ore. Per total, mortalitatea la 30 de zile de la accidental hemoragic este de 44%. Incidența crește cu vârsta, devenind de șapte ori mai mare la persoanele în vârstă de peste 70 de ani.
     Prezentăm cazul unei femei de 44 de ani, fără antecedente semnificative, care a evoluat asimptomatic până la momentul AVC. Examenul clinic și datele de laborator (glicemie, colesterolemie etc.) au fost, repetat, normale. La controale repetate, TA evolua în jurul valorii de 130–140/80–85 mm Hg, iar pacienta a fost asigurată că totul este în ordine. Debutul suferinței a fost brutal, cu cefalee progresivă, greață, vărsături, amețeli, imposibil
Publicitate
itatea menținerii ortostatismului. Apar semnele unei hemipareze stângi. Internată de urgență într-o secție de neurologie, imagistic se evidențiază o hemoragie cerebrală localizată în masa cerebrală stângă. Cauza hemoragiei a rămas inițial neclară. Bolnava nu se considera hipertensivă, nu suferise un traumatism, nu era sub anticoagulante, iar alte cauze (tumori, anomalii vasculare ș.a.) au fost excluse cu ușurință. Evoluția a fost favorabilă, hemipareza remițându-se progresiv. După externare, examenul cardiologic a evidențiat accentuarea zgomotului 4 și un fin suflu sistolic în focarul aortic. Electrocardiograma a fost normală. Ecocardiografic, s-a observat hipertrofie de pereți VS cu SIV 13 mm și PPVS 12 mm. Examenul FO: angioscleroză grad II.
     Anamneza relevă date importante. Pacienta fusese hipotensivă, cu valori în jur de 90/55–60 mmHg până la vârsta de 37 de ani, când a survenit pierderea unei rude apropiate; trauma psihică a fost foarte dureros resimțită, după care valorile tensionale au urcat în jur de 130–140/85–90 mm Hg, menținându-se la acest nivel în anii următori. În anul anterior accidentului vascular cerebral, a acuzat episodic înțepături precordiale, două episoade de palpitații de scurtă durată, rareori cefalee cu senzație de opresiune-tensiune difuză. La examenele medicale, a fost asigurată că totul este în ordine. Totuși, a survenit un AVC hemoragic.
     Prin analiza distribuției valorilor tensionale în populație, după ce, relativ recent, au fost introduse pe scară largă (în prezent nelipsite) tensiometrele, s-a stabilit o valoare optimă a tensiunii arteriale care nu trebuie să depășească 140/90 mm Hg. Particularitatea cazului constă în saltul tensional de la valori de hipotensiune arterială constituțională la valori cu 25–30% mai mari, bolnava comportându-se ca o veritabilă hipertensivă. În acest caz, standardele medii generale nu coincid cu evaluarea individuală. Bolnava trebuie considerată hipertensivă și tratată ca atare, ținta fiind o TA apropiată de valorile din trecut, în jur de 110/65–70 mm Hg. Cu toate că valorile TA pot fi privite ca normale, bolnava este în fapt o hipertensivă.
     Semnificativă este și declanșarea bolii hipertensive în urma unei traume psihice majore. Nu rareori întâlnim în practică astfel de cazuri în care un stres puternic induce o HTA sau un diabet zaharat, stări care de regulă se permanentizează. Mecanismul este neurogen, pe linia activării excesive a sistemului simpatic, pornind de la centrii hipotalamici și prin impulsionarea axului hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal.
     În astfel de cazuri, medicul de familie trebuie să inițieze terapia antihipertensivă având ca țintă valori tensionale apropiate de cele anterioare, care particularizează individul respectiv.
     În concluzie, la un hipotensiv constituțional, instalarea unor valori tensionale care nu depășesc limita la care ghidurile de terapie indică introducerea medicației hipotensoare trebuie privită ca anormală și sancționată ca atare.
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală