resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Evaluarea stresului în oncologie

Autor: Alexandra SIDOR | 9 Iunie 2017
     Incidența cancerului este o problemă majoră la nivel global, cele mai multe țări prezentând un deficit al sistemului de îngrijiri oncologice în a face față noilor generații de pacienți. Eficiența noilor tratamente a contribuit la creșterea speranței de viață în anumite tipuri de cancer. Vorbim însă de o generație de pacienți pentru care tratamentul medical nu mai este suficient. În cazul acestora, sistemul de sănătate este nevoit să treacă de la o abordare medicală la una comprehensivă, focalizată pe aspecte biopsihosociale, financiare și de reabilitare vocațională. Articolul de față abordează îmbunătățirea componentei de sănătate mintală a serviciilor oncologice, introducând un instrument de diagnostic al stresului, care poate fi aplicat și interpretat repede și ușor de medic, asistenta medicală sau de orice persoană din instituția de îngrijire educată în acest sens. Acest instrument poate informa medicul cu privire la nevoia de a trimite pacientul către ajutor psihologic de specialitate, fiind un pas esențial în creșterea calității sistemului oncologic din România.
     Cancerul este a doua cauză de mortalitate la nivel global, după bolile cardiovasculare, fiind responsabil pentru 8,8 milioane de decese în 2015. Aproximativ 14% din toate decesele înregistrate anual sunt cauzate de cancer. La nivel european, în 2012, au fost înregistrate 1,9 milioane de decese cauzate de cancer. Pe sexe, cancerul este responsabil de 29,3% din decesele bărbaților și de 22,7% din cele ale femeilor. Până în 2030, statisticile estimează la nivel global creșterea la 13 milioane a numărului de decese anuale cauzate de cancer.
     La nivel global, aproximativ 14 milioane de noi cazuri de cancer au fost înregistrate în 2012, incidența pentru toate tipurile de cancer (excluzând cancerul de piele) crescând direct proporțional cu creșterea statutului socioeconomic. Africa, Asia și America Centrală și de Sud înregistrează 60% din cazurile noi de cancer, iar la nivel european 3,7 milioane de cazuri noi de cancer sunt diag­nosticate anual.
     Necesitatea de a crește calitatea serviciilor de sănătate mintală din cadrul îngrijirilor oncologice este dovedită de comorbiditatea cancerului cu tulburările mintale. O treime din pacienții diagnosticați cu cancer suferă de afecțiuni psihiatrice, depresia și anxietatea fiind cele mai prevalente. Chiar dacă nu toți pacienții cu cancer îndeplinesc criteriile de diagnostic pentru o tulburare mintală, majoritatea prezintă stres. National Comprehensive Cancer Network (SUA) definește stresul ca „stare emoțională neplăcută de natură psihologică (cognitivă, comportamentală, emoțională), socială și/sau spirituală, stare determinată de factori multipli și care poate interfera cu abilitatea de coping cu cancerul, cu simptomele fizice determinate de cancer și cu tratamentul”. Incidența stresului la pacienții diagnosticați cu cancer este de 35%, putând ajunge până la 45%, în funcție de momentul evaluării, respectiv diagnosticarea la primirea diagnosticului sau la încheierea tratamentului, în perioada de supraviețuire sau în cea de recurență. Incidența stresului poate ajunge până la 58% în cazul pacienților aflați în îngrijiri paliative. Printre factorii care determină stresul pacienților cu cancer, se numără durerea cauzată de pie
Publicitate
rderea curentă sau anticipată, frica de moarte, îngrijorările în legătură cu familia sau cu cei dragi, efectul anumitor tratamente medicamentoase asupra dispoziției.
     O serie de organizații de specialitate nord-americane recomandă evaluarea nivelului de stres și adresarea acestuia la primul contact pe care-l are pacientul cu sistemul oncologic și la anumite intervale recomandate clinic. Cu toate acestea, mai puțin de 10% din pacienții diagnosticați cu cancer și cu stres sunt trimiși către servicii specializate de sănătate mintală. De asemenea, peste 65% din pacienții cu cancer care au raportat probleme de sănătate mintală nu au accesat servicii de specialitate. În cazul pacienților cu stres mediu înspre sever, lipsa de adresare a stresului scade aderența la tratament, crește numărul de zile de spitalizare, crește costurile tratamentului, scade calitatea vieții, iar, în cazul pacienților în stadiu terminal, stresul psihologic amplifică durerea percepută și dorința de a muri și crește nivelul de dizabilitate.
     Studii clinice controlate au demonstrat impactul pozitiv al evaluării și adresării timpurii a stresului asupra calității vieții pacienților cu cancer. Cu toate acestea, principalul impediment în adresarea problemelor de natură mintală, implicit a stresului, în rândul pacienților cu cancer este eșecul frecvent de a recunoaște stresul la acești pacienți. Printre barierele în recunoașterea stresului la pacienții cu cancer se numără evitarea abordării aspectelor de natură psihologică de către medic, lipsa timpului pentru abordarea aspectelor de natură psihologică în timpul consultației medicale, lipsa de personal în cadrul clinicilor de oncologie și folosirea metodelor inadecvate de diagnostic. Pentru a veni în sprijinul depășirii acestor bariere, NCCN a dezvoltat „termometrul pentru stres”, un instrument de screening care poate fi aplicat și interpretat în câteva minute. Prin intermediul acestuia, pacientul raportează, pe o scală de la 0 la 10, nivelul de stres pe care l-a resimțit în ultima săptămână, inclusiv la momentul evaluării, și alege dintr-o listă tipul de probleme care au constituit o cauză de stres. Pe baza acestui instrument, medicul oncolog poate trimite pacientul cu stres mediu/sever către psihologul din clinica de oncologie sau către consilierul psihologic, psihoterapeutul ori psihiatrul afiliat clinicii sau care lucrează în practica privată.
     Vestea bună pentru România este că „termometrul pentru stres” a fost validat de dr. Dégi L. Csaba pe populația de pacienți cu cancer din România, același cercetător lansând o aplicație computerizată, în ianuarie 2016, prin intermediul căreia poate fi identificat în timp real nivelul de stres al pacientului cu cancer în funcție de informațiile introduse de acesta în aplicație.
     La nivel global, integrarea serviciilor psihologice în cadrul serviciilor de oncologie este deficitară, iar suportul psihologic este disponibil pentru o proporție mică din persoanele diagnosticate cu cancer. Țări dezvoltate precum Canada, Marea Britanie, SUA încă întâmpină dificultăți în implementarea unui protocol-standard de evaluare și adresare a stresului la pacienții cu cancer. În România, clinicile oncologice de stat asigură un număr redus de psihologi pentru zecile de mii de pacienți recent diagnosticați cu cancer. Creșterea numărului de personal psihologic în clinicile de oncologie poate fi o soluție, însă este greu adresabilă, presupune costuri importante și necesită modificări legislative. O soluție mai rapidă, fără costuri adiționale, ar fi utilizarea „termometrului pentru stres”. Este important ca dezvoltatorii de politici, managerii de spitale și personalul medical din clinicile de oncologie din România să perceapă stresul ca pe o componentă esențială a pachetului de îngrijire acordat pacientului și, prin urmare, să evalueze, să monitorizeze și să trateze stresul pacienților cu cancer. Evaluarea gratuită și rapidă și recomandarea de servicii psihologice de specialitate poate duce la îmbunătățirea calității serviciilor oncologice și la reducerea poverii cancerului în România.

 

 
Nota de subsol
Bibliografie
1. Carlson LE et al. Screening for distress and unmet needs in patients with cancer: review and recommendations. J Clin Oncol. 2012 Apr 10;30(11):1160-77
2. Nakash O et al. Comorbidity of common mental disorders with cancer and their treatment gap: findings from the World Mental Health Surveys. Psychooncology. 2014 Jan;23(1):40-51
3. World Health Organization. Cancer fact sheet. 2015 Feb
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală