resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment


| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Cât de mult e de-ajuns?

Autor: Dr. Nicolae-Iordache IORDACHE | 9 Iunie 2017
     Recent, am avut o urgență de sănătate în familie și am avut de-a face cu sistemul. Nu intru în detalii, experiența este mai mult pozitivă decât altfel, mulțumesc medicilor și personalului de la Spitalul Floreasca. Problema pacientului este o stenoză aortică devenită simptomatică cu circa doi ani în urmă, care a ajuns în stadiul de edem pulmonar acut plus alte complicații. La începuturile decompensării cardiace, am făcut ceva eforturi de a „convinge” pacientul să ia în calcul opțiunea intervenției chirurgicale, toate soldate cu eșec răsunător. Medicii pe care i-a tot văzut în intervalul acesta au insistat și ei asupra chirurgiei ca opțiune salvatoare. Degeaba!
     Vă puteți imagina că a sta la masa negocierii având-o de partea ta pe doamna cu coasa este mult mai facil decât atunci când ea nu intră încă în cadru. În urma discuțiilor din ultima vreme, în măsura în care va mai fi oportun, va accepta o intervenție, preferabil una mai puțin invazivă. Dar, chiar și așa, nu a fost tocmai ușor de convins.
     Mă chinuie gândul că, după o seamă de discuții cu circa doi-trei ani în urmă, am ren
Publicitate
unțat la a mai discuta despre asta în familie. Mă gândesc că, poate, dacă măcar cu un an sau șase luni în urmă aș fi reluat discuțiile, aș fi avut mai mult succes. L-am întrebat pe un prieten bun cât crede că ar fi trebuit să insist și, pe un ton glumeț, mi-a spus că până când începe să arunce cu obiecte în mine.
     Un alt gând care mă chinuie este cât de mult ar trebui să aștept din partea medicilor în a explica și ajuta pacientul să ia cea mai bună decizie pentru el. Cât de mult trebuie să se preocupe în a înțelege preocupările, fricile și prioritățile pacientului astfel încât să ia împreună cea mai bună decizie. În ce măsură poate și trebuie implicată familia. În cele din urmă, medicul înțelege cel mai bine evoluția naturală a bolii și riscurile implicate. Familia poate înțelege mai bine prioritățile pacientului, chiar dacă nu întotdeauna. Cum ar putea lucra împreună în așa fel încât să fie respectate dorințele pacientului și să se ia deciziile potrivite la momentul potrivit și nu atunci când poate este deja prea târziu. Trebuie neapărat să apară moartea în prim-plan pentru a ne fi înțeles cu adevărat dorințele sau ne putem referi la ea ca și când ar fi după colț, cu același impact?
     Cât de greu ar fi de discutat deschis despre evoluția naturală a bolii? Care vor fi dificultățile care așteaptă după colț atât pacientul, cât și familia? Cum va arăta sfârșitul atunci când se va desfășura și cât de mult poate fi amânat? Cum este să mori pe masa de operație față de moartea prin sufocare (să zicem)? Cum va arăta viața în ultimul an, ultimele luni, săptămâni sau zile, atât pentru pacient, cât și pentru cei din jur? În cât timp poate fi amortizat costul unei operații raportat la veniturile curente, cum ar fi bunăoară pensia? Care este momentul dincolo de care nu se mai poate face mai nimic?
     Cine este responsabil de a-l lamuri pe pacient că a nu lua o decizie poate fi, de fapt, o proastă decizie?
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală