resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment


| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Noi protocoale pentru optimizarea antibioticoterapiei

Autori: Dr. Alexandru-Andrei MUNTEAN , Dr. Mădălina-Maria MUNTEAN , Prof. dr. Mircea Ioan POPA , Conf. dr. Gabriela Loredana POPA | 12 Mai 2017
     Ediția cu numărul 27 a congresului ECCMID 2017 (European Congress of Clinical Microbiology and Infectious Diseases) s-a desfășurat în acest an în luna aprilie, la Viena. Manifestarea a atins noi cifre record, cum ar fi: 12.494 participanți din 126 de țări, peste 200 de sesiuni acoperind domeniul bolilor infecțioase și microbiologiei clinice, peste 100 de simpozioane și sesiuni de prezentări orale, 20 de ateliere de lucru educaționale și 20 de sesiuni de tip întâlniri cu experții. Dintre cele 5.223 de propuneri de abstracte primite din 106 țări diferite, au fost acceptate 3.393. Au conferențiat 381 de invitați, iar 188 au condus diferitele sesiuni, 36% din aceștia fiind de sex feminin – o mică parte au provenit și din țara noastră. La ECCMID 2017 au fost acreditați 70 de jurnaliști.
     Dintre sesiunile de tip keynote speech, trebuie menționată cea susținută de prof. dr. Thierry Calandra, câștigătorul premiului de excelență al ECCMID pe anul 2017 pentru întreaga sa activitate, în special datorită studiilor sale în domeniul sepsisului. Alte mesaje-cheie au fost transmise în sesiunile privind rezistența la antibiotice, în cadrul cărora s-a vorbit despre politica în domeniul prevenirii acestei probleme majore la nivel european și mondial, precum și despre controlul și prevenirea infecțiilor. Câștigătoarea premiului Nobel pentru medicină în anul 2008, prof. dr. Françoise Barré-Sinoussi, a susținut o conferență despre epidemia HIV. Profesorul Sir Nicholas White a  vorbit despre eliminarea malariei, dr. Eric G. Pamer a adus în atenția auditoriului date recente privind microbiota, iar dr. Wenhui Li a prezentat date cu privire la descoperirea receptorului pentru virusul hepatitei B. Tuberculozei i-au fost dedicate peste 100 de prezentări.

 

Rezistența la antibiotice, o problemă continuă

 

     Rezistența microorganismelor la antibiotice și chimioterapice a fost un subiect dezbătut într-un număr mare de sesiuni. De la epidemiologie și mecanisme de rezistență până la tratament și metode de combatere, aspectele discutate au avut o mare varietate. Referitor la epidemiologie, se poate vorbi foarte puțin „la obiect”, ordinea de zi fiind epidemiologia locală, supravegherea epidemiologică și depistarea precoce a epidemiilor.
     Un punct sensibil rămâne epidemiologia genei mcr-1, care, pentru moment, pare să fie stabilă la nivelul Escherichia coli fără diseminare către celelalte enterobacterii sau alți germeni Gram negativi. Cu toate acestea, există riscul teoretic de a se repeta transferul cunoscut anterior – ST-121 și CTX-M. Pe de altă parte, există o potențială sursă de gene mcr-1 în carnea animalelor (îndeosebi cea de porc, dar și de pui). O prezentare interesantă a privit identificarea tulpinilor care conțin gena mcr-1 utilizând MALDI-TOF. În unele țări occidentale, această tehnică este utilizată în foarte multe laboratoare de microbiologie. MALDI-TOF se poate utiliza și în țara noastră, cel puțin în centrele universitare. Cât privește supravegherea rezistenței la antibiotice și controlului infecțiilor, s-a discutat despre metodele de dezinfecție, normele de bună practică și nevoia de instruire, subiecte intens abordate și în țara noastră.
     Un focar neașteptat de microorganisme cu rezistență la antibiotice și chimioterapice îl reprezintă sursele de apă accesibile pacienților – în special sistemul de scurgere de la chiuvetă. S-a discutat și faptul că folosirea de produse dezinfectante (o combinație de preparate cu clor, apă oxigenată și apă ozonată) a dus la selecția de microorganisme rezistente Morganella morganii. Autorii prezentărilor sugerează că ar putea fi necesară o schimbare de paradigmă, în care controlul infecțiilor ar trebui să se facă la nivel molecular, pentru verificarea genelor de rezistență care apar în mediul spitalicesc.
     Sunt necesare noi studii de farmacocinetică și farmacodinamică specifice fiecărui antibiotic relaționat individual cu fiecare patogen pe care ar putea acționa, precum și în relație cu fiecare locus infecțios. Avem o mare nevoie de consultanță pe antibioticoterapie și la noi în țară, relația dintre microbiologi și clinicieni fiind extrem de importantă pentru a putea gestiona și încetini răspândirea rezistenței la antibiotice. Ca în orice alt domeniu medical, este nevoie de colaborare reală desfășurată permanent – exercițiul trebuie să înceapă de pe băncile universității și să continue și după momentul retragerii la pensie.
     De asemenea, au avut loc sesiuni de prezentare a principiilor de optimizare a antibioticelor „vechi”, care își recapătă utilitatea având în vedere noile confruntări clinice. Au fost sesiuni dedicate studiilor teoretice și dovezilor clinice privind aminoglicozidele, fosfomicina, colistinul. De asemenea, s-au prezentat informații noi cu privire la combinații de betalactamine cu inhibitori de betalactamază (în special avibactam) și noi antibiotice aflate în diferite faze ale ciclurilor de studiu.

 

Noutăți EUCAST

 

     Congresul a debutat cu o secțiune dedicată EUCAST (The European Committee on Antimicrobial Susceptibility Testing), care a inclus noutățile privind testarea susceptibilității la antibiotice. Față de aprilie 2016, tot mai multe țări europene, dar și non-europene, au adoptat sistemul EUCAST de testare a susceptibilității la antibiotice, majoritatea implementând acest sistem cu o acoperire de peste 50% la nivel național. Nu este însă și cazul României, care rămâne printre puținele țări din Est, alături de Rusia, Letonia, Belarus și Macedonia, cu o implementare națională între 10 și 50%, depășind totuși Grecia, Muntenegru, Kosovo, Bosnia-Herțegovina, Ucraina și Republica Moldova, care au o acoperire sub 10%.
     Un alt aspect discutat a fost existența Comitetelor Naționale de Testare a Susceptibilității la Antibiotice (CNTSA). În aprilie 2017, România figura ca fiind în proces de formare al unui CNTSA. Principalele noutăți EUCAST au fost reprezentate de redefinirea categoriei „intermediar”, modificarea punctelor de ruptură (breakpoints) în cazul colistinului pentru Pseudomonas aeruginosa, modificarea punctelor de ruptură pentru fluorochinolone și prezentarea primului raport care face legătura între secvențierea completă a genomului (whole genome sequencing) și aspectul fenotipic al antibiogramei.
     Planurile pentru 2017 includ reevaluarea punctelor de ruptură pentru temocilină, carbapeneme, aminoglicozide și tigeciclină. În ceea ce privește testarea susceptibilității pentru colistin, s-a ajuns la concluzia că singura metodă reproductibilă și fiabilă este tehnica detectării concentrației minime inhibitorii (CMI) prin metoda microdiluțiilor. Referitor la lipsa anumitor puncte de ruptură pentru antibiotice din tabelele EUCAST, rec
Publicitate
omandarea fermă este de a nu realiza testarea acestora sau de a nu transmite rezultatele clinicienilor, deoarece nu a fost demonstrată eficacitatea clinică a respectivelor molecule. Începând cu anul 2016, site-ul EUCAST oferă videoclipuri educative privind realizarea antibiogramei difuzimetrice standardizate.

 

Optimizarea terapiei cu antibiotice

 

     Dr. Anthony Torres a prezentat o sesiune educativă despre diagnosticul pneumoniei asociate ventilației mecanice, trecând în revistă literatura de specialitate și oferind recomandări expert. Strategiile diagnostice diferă în Europa și America. În Europa se așteaptă publicarea unui nou ghid de diagnostic și tratament. În principiu, se subliniază folosirea criteriilor clinice, imagistice, obținerea produsului patologic (recoltat și transportat corespunzător) și a rezultatelor microbiologice. Se pune accent pe comunicarea rapidă a rezultatului colorației Gram și a rezultatelor obținute în urma cultivării. O importanță foarte mare în cadrul acestei strategii ține de diminuarea consumului de antibiotice. Se ridică întrebarea: în câte cazuri se dau antibiotice, în țara noastră, în momentul în care se suspicionează o infecție localizată respirator (de multe ori la nivelul căilor respiratorii superioare, adesea de etiologie virală) în lipsa argumentelor microbiologice? Cât privește traheobronșita nosocomială, în cazul căreia există o dezbatere aprinsă în literatură cu privire la necesitatea tratamentului, dr. Anthony Torres a sugerat că sunt necesare mai multe studii imagistice (CT, dar și ecografice) pentru a exclude pneumonia.
     Într-o sesiune dedicată optimizării terapiei cu antibiotice pornind de la diferite sindroame clinice, s-a vorbit despre pneumonia comunitară, dar și despre infecțiile abdominale și infecțiile urinare. În contextul ghidurilor de diagnostic și tratament pe care le putem găsi în literatura de specialitate, s-a observat, din nefericire, nerespectarea recomandărilor cu privire la antibioticoterapie, ducând la prescripția de regimuri antibiotice cu o acoperire insuficientă. S-a discutat și despre presiunea pusă pe medicii de urgență care trebuie să înceapă tratamentul în mai puțin de patru ore de la prezentarea unui caz la camera de gardă. Recomandările actuale au fost de a extinde „fereastra” la 4–8 ore în cazul pneumoniilor de gravitate ușoară-moderată, pentru a permite un diagnostic corect și a limita suprautilizarea antibioticelor și chimioterapicelor. Mobilizarea precoce a pacientului, folosirea de strategii de optimizare a antibioticoterapiei (scădere a terapiei parenterale, oprire, trecere la terapie orală) au fost de asemenea puse în discuție.
     În cadrul sesiunii privind infecțiile intraabdominale, s-a menționat că recomandările ghidurilor cu privire la managementul cazurilor sunt foarte diferite. În cazul peritonitelor, riscul trebuie evaluat în conformitate cu ecologia locală a infecțiilor, citând că în unele centre din Asia rezistența la piperacilină-tazobactam ajunge până la 75%. S-a subliniat importanța producerii de documente relevante pe plan local, având în vedere diferențele de sensibilitate/rezistență în regiuni diferite ale globului. Din păcate, aceste date nu sunt disponibile la nivel național în țara noastră. Timpul de spitalizare nu pare să joace un rol important în ceea ce privește microorganismul implicat, factorul principal de risc fiind numărul de intervenții și antibioticoterapia secundară acestora.
     În ultima sesiune, privind infecțiile urinare, discuția a accentuat importanța datelor pe baza cărora ne bazăm terapia. S-a vorbit mult despre necesitatea implementării unor standarde de calitate, dar și despre dificultatea de a face acest lucru în practica cotidiană.
     Referitor la infecțiile MDR/XDR (bacterii cu rezistență multiplă sau cu rezistență extinsă), s-a comentat conduita terapeutică în aceste cazuri. S-a pus în discuție alegerea monoterapiei sau terapiei combinate, dozajul și modul de ajustare al dozelor pe parcursul tratamentului pentru a evita dobândirea rezistenței. A fost descris cazul unui pacient cu pneumonie de aspirație produsă de Acinetobacter baumannii, tratat cu colistin. Conduita recomandată momentan este de monoterapie cu colistin, inițial în doză de încărcare de 9 milioane UI i.v. urmată de 4,5 milioane UI i.v. la 12 ore sau 3 milioane UI i.v. la 8 ore. Terapia combinată este recomandarea de primă intenție doar în sepsis. Există o discuție referitoare la dozele cu risc de toxicitate între polimixina B și colistin, iar studii făcute în Australia par să conducă la o mai bună înțelegere a posologiei pentru acestea.

 

Români la ECCMID 2017

 
            Am prezentat rezultatele a patru studii realizând un poster printat, un poster „electronic” discutat într-o mini-sesiune orală și două prezentări orale (în câte una dintre cele 12 săli de mari dimensiuni în care au avut loc sesiunile „paralele”).
            Structurarea sesiunilor paralele reprezintă o problemă atât pentru organizatori cât și pentru participanți. Se întâmplă adesea să îți dorești să te afli în același timp în locuri diferite. Ca atare un stres suplimentar în acest tip de congrese este imposibilitatea de participa și de a audia toate prezentările. Organizatorii încearcă să suplinească această problemă prin postarea on-line a multe dintre prezentări.
            Posterul printat (la fel ca și sesiunea care l-a inclus) nu a avut foarte mulți examinatori. Totuși am discutat despre problemele legate de toxoplasmoză cu 7-8 persoane interesate. Posterul „electronic” și respectiv mini-sesiunea de prezentări și discuții s-au bucurat de mult interes. În cadrul congresului există cel puțin 6 mini-sesiuni în paralel, iar participanții sunt cu adevărat interesați, pun întrebări, comentează în direct, fac unele propuneri. Am discutat despre rezistența la medicamentele anti-tuberculoase evaluată în Institutul Național „Marius Nasta”.
            Într-una dintre prezentările în plen am abordat informațiile obținute în cursul studiului nostru cu privire la cunoștințele și atitudinile femeilor însărcinate în relație cu bolile transmise congenital, în special infecția rubeolică și sindromul rubeolic congenital. Sunt date care trebuie să trezească atenția pentru prevenirea și controlul acestei patologii. Proiectul european FP7, HERACLES, privind echinococoza în unele dintre țările europene, datele obținute prin screening-ul ecografic a circa 7.500 de persoane din sate aflate în zone cu o mai mare prevalență a infecțiilor cu Echinococcus granulosus a fost discutat în cadrul unei alte sesiuni. Și de această dată au existat întrebări și discuții interesante atât pentru prezentarea noastră cât și pentru celelalte prezentări din cadrul respectivei sesiuni.
            A fost o participare interesantă și utilă. Foarte folositor ar fi dacă și alți colegi care au participat la ECCMID 2017 ar transmite, de exemplu către „Viața Medicală”, observațiile și concluziile la care au ajuns pentru ca mulți dintre cititori să poată primi informații cu privire la acest congres, într-un efort colegial, de colaborare.

 
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală