resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment


| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Noutăți în cercetare

Autor: Dr. Aurel F. MARIN | 12 Mai 2017
Analfabeți fără voie

 

     Alfabetizarea pacienților în domeniul sănătății este, de cele mai multe ori, un amănunt neglijat nu doar de medicii practicieni, ci chiar și de cele mai multe studii clinice. Cu toate acestea, de ea depind numeroase variabile, de la adresarea la medic de îndată ce apar simptomele unei boli, la înțelegerea corectă a indicațiilor primite pentru diagnostic și tratament, până la complianța la un tratament ce poate fi de lungă durată. Dacă e să ne referim un pic la situația din România, în absența unei educații pentru sănătate efectuate sistematic și metodic, cu ore dedicate în acest sens încă din școală sau chiar de la grădiniță, se întâmplă adesea ca majoritatea populației generale, fără studii medicale, să aibă un nivel precar de alfabetizare în domeniul sănătății – și asta atunci când nu este de-a dreptul analfabetă funcțional. Poate acesta este și unul din motivele care contribuie la o speranță de viață mai redusă în România decât în alte state din Uniunea Europeană, la o depistare târzie și cel mai adesea în faze complicate a unor boli tratabile, dar și la o prosperitate nemeritată a vracilor și „vindecătorilor” care vând foarte scump speranțe pacienților cu educație precară.
     Subiectul este readus în atenție de un scurt articol1 de opinie publicat joi (11 mai) în JAMA Otolaryngology – Head & Neck Surgery de un orelist de la Stanford, care atrage atenția asupra faptului că niciun studiu de până acum nu a cercetat impactul alfabetizării în domeniul sănătății asupra complianței la tratament și a rezultatelor pe termen lung în cancerele capului și gâtului.
     Institutul american de medicină definește alfabetizarea pentru sănătate ca gradul în care un individ are capacitatea de a obține, procesa și înțelege informațiile și serviciile de bază de care are nevoie pentru a lua o decizie corectă în privința propriei sănătăți. Alfabetizarea propriu-zisă este o parte importantă, care include nu doar abilitățile de a citi și a scrie, ci și de a înțelege și a raționa. Nu mai puțin importantă este abilitatea de a opera cu numere, anume de a identifica și realiza operații matematice folosind numerele tipărite în diverse texte. Pentru alfabetizarea în domeniul sănătății, se adaugă abilități de exprimare și ascultare, cunoștințe generale medicale, precum și capacitatea de exprimare a interesului propriu. Pacientul alfabetizat trebuie să poată înțelege instrucțiunile unei prescripții medicale, să poată completa singur formulare medicale și financiare, să poată înțelege, căuta și evalua acuratețea informației despre sănătate din presă și să poată compara informațiile nutriționale de pe ambalajele alimentelor. Pentru pacientul american, alfabetizarea presupune și competențe suplimentare, de a compara planurile de asigurări de sănătate existente, de a afla care sunt furnizorii de servicii cuprinși în acele planuri și care sunt serviciile decontate de asiguratori. Alfabetizarea pentru sănătate este deficitară la o mare parte din populația generală și acest lucru este evident dacă stăm să bifăm abilitățile din lista de mai sus. În SUA, se estimează că 90 de milioane de adulți ar avea probleme la acest capitol, adică mai bine de un sfert din totalul locuitorilor.
     Articolul citat amintește și câteva instrumente foarte la îndemână pentru aprecierea gradului de alfabetizare. Dintre acestea, cel mai simplu
Publicitate
este testul scurt de alfabetizare pentru sănătate (Brief Health Literacy Screen, BHLS), alcătuit din trei întrebări: Cât de încrezător ești să completezi fără ajutor formularele medicale? Cât de des ai nevoie de ajutor pentru a citi materialele din spital? Cât de des ai probleme în a afla mai multe despre boala de care suferi deoarece înțelegi cu dificultate informația scrisă? Cu cinci trepte de răspuns, alegerea uneia din cele două trepte „de jos” indică o alfabetizare pentru sănătate deficitară. Scorul cumulat la BHLS poate varia între 3 și 15 puncte, unde un scor de 9 sau mai puțin indică o alfabetizare neadecvată pentru sănătate.
     Nu doar cercetările din domeniul cancerelor de cap și gât ar beneficia de verificarea alfabetizării pentru sănătate atunci când sunt evaluate rezultatele tratamentului, cum propune articolul citat, ci orice patologie, fără vreo excepție. De altfel, ar fi util dacă medicii clinicieni ar putea evalua rapid nivelul de înțelegere al pacienților și și-ar adapta discursul în funcție de rezultate. Pentru România, efortul ar fi unul considerabil și mai mult ca sigur că el ar trebui dublat de unul instituțional, deoarece, cu toată bunăvoința practicienilor, carențele întreținute cu multă grijă de un sistem educațional vetust nu vor putea fi niciodată acoperite în douăzeci de minute, cât se alocă (măcar pe hârtie) unui consult medical.

 

Exoschelet împotriva căderilor

 

     Odată cu îmbătrânirea populației și creșterea speranței de viață, una dintre problemele specifice vârstnicilor a început să fie tot mai frecvent întâlnită, cu consecințe adesea grave: căderile. Tulburările de echilibru pot cauza căderi foarte serioase la vârstnic și sunt mai multe cercetările care au căutat soluții pentru această categorie de vârstă. Una dintre soluțiile posibile ar fi un exoschelet robotic, prezentat de un mic studiu2 publicat joi (11 mai) în Scientific Reports, revistă din grupul Nature. Cercetători italieni de la Pisa și Firenze au gândit un dispozitiv robotic (fig. 1, 2) ce poate fi purtat de vârstnic pentru a-l ajuta pe acesta să-și recapete echilibrul în cazul unei căderi iminente. Orteza activă de pelvis (APO), cum a fost denumit dispozitivul, detectează semnele de pierdere a echilibrului și acționează printr-un cuplu de forțe la nivelul pelvisului, contracarând mișcarea inițială și ajutând astfel la recâștigarea echilibrului.
     Testele realizate de echipa italiană s-au făcut deocamdată pe doar opt voluntari vârstnici și pe două persoane cu amputație de membru la nivelul femurului și au demonstrat validitatea conceptului, îmbunătățind stabilitatea subiecților. Speranțele cercetătorilor privind posibilitatea ca dispozitivul să poată fi folosit pe scară largă se leagă de modificările minime de personalizare pe care au fost nevoiți să le opereze pentru ca APO să poată fi folosit de la un subiect la altul.

 

Mituri de secol XIX

 

     Un articol3 publicat astăzi (12 mai) în revista Science pare să distrugă un mit înrădăcinat adânc în credința populară. Mai exact, studiile de neuroanatomie comparată ale lui Broca, publicate în a doua jumătate a secolului XIX, au localizat „inteligența luminată” la nivelul lobului frontal și au conchis că bulbul olfactiv este relativ mic la om (comparativ cu alte mamifere) deoarece mirosul a trebuit să facă loc liberului arbitru. Ulterior, concluziile lui Broca au circulat și s-au popularizat din perspectiva unui simț al mirosului mai slab dezvoltat la om. Articolul din Science trece însă în revistă dovezile existente și constată, de pildă, că bulbul olfactiv este, de fapt, destul de mare în termeni absoluți și conține un număr similar de neuroni ca bulbul olfactiv al altor mamifere.
     Dovezile existente arată chiar mai mult, anume că omul are abilități olfactive excepționale, cu ajutorul cărora poate detecta și distinge o gamă foarte extinsă de mirosuri. În plus, omul este mai sensibil la unele mirosuri decât rozătoarele sau câinii, specii considerate în popor a avea un simț al mirosului mult mai performant. Omul este capabil să urmeze anumite mirosuri și, deloc de neglijat, unele comportamente și stări afective sunt influențate de percepția mirosului.
 
Nota de subsol
1. Megwalu UC. Health literacy in patients with head and neck cancer. An understudied issue. JAMA Otolaryngol Head Neck Surg. 2017 May 11
2. Monaco V et al. An ecologically-controlled exoskeleton can improve balance recovery after slippage. Sci Rep. 2017 May 11
3. McGann JP. Poor human olfaction is a 19th-century myth. Science. 2017 May 12
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală