resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Acizii grași polinesaturați și bolile cardiovasculare: studiile negative

Autor: Dr. Nicoleta-Monica FOTEA | 21 Aprilie 2017
     Deși numeroase studii clinice au arătat efectele pozitive ale acizilor grași polinesaturați (PUFAs), sunt și cercetări care nu susțin beneficiul acestora: OMEGA, ORIGIN, SU.FOL.OM3, Alpha-Omega sau DART2.
     Studiul OMEGA1 a inclus pacienți cu vârsta de cel puțin 18 ani, dar până în 70 de ani, cu STEMI sau non-STEMI în primele 3–14 zile, tratați conform ghidurilor de bună practică, excluzând pe cei cu revascularizare precoce, diabet zaharat sau FEVS sub 40%; subiecții din brațul activ au primit 1 g ω3-PUFAs cu un raport DHA:PHA de 380:460 mg, iar brațul placebo 1 g de ulei de măs­line/zi. Suplimentarea alimentației cu ω3-PUFAs nu are un efect benefic suplimentar față de terapia standard a infarctului miocardic acut asupra mortalității globale, incidenței evenimentelor cardio- sau cerebrovasculare majore sau asupra morții subite cardiace. Este de menționat că designul studiului a fost modificat pe parcurs pentru a include pacienți cu risc mai înalt, dar, cu toate modificările post-hoc, cercetarea are o putere statistică redusă, iar perioada scurtă de follow-up (de numai un an) face ca posibilele efecte pe termen lung ale acizilor grași polinesaturați să fie neglijate.
     ORIGIN2, ce a studiat efectul a 1 g/zi de ω3-PUFAs cu un raport DHA:EPA de 375:465 mg la persoanele cu risc înalt de boli cardiovasculare și diabet zaharat, toleranță alterată la glucoză sau glicemie à jeun alterată, nu a arătat o reducere semnificativă statistic a mortalității globale, a evenimentelor cardiovasculare majore sau a mortalității de cauză aritmică. Participanții la studiu erau deja tratați conform standardelor, ceea ce poate explica lipsa unui efect benefic al acestora, spre deosebire de alte studii în care cohorta nu era sub tratament standard și care au arătat un efect pozitiv. Studiul s-a concentrat pe un subgrup de indivizi cu diabet zaharat, toleranță alterată la glucoză sau alterarea glicemiei à jeun, aspect ce poate influența rezultatul final, cu toate că alte studii clinice efectuate pe același subgrup au arătat beneficii3, 4.
     SU.FOL.OM35 este un studiu randomizat, dublu orb, placebo controlat, de tip factorial 2x2, care a investigat efectele acidului folic în combinație cu vitamina B6 sau B12 și/sau ω3-PUFAs în prevenția secundară a evenimentelor cardiovasculare (fatale sau non-fatale). Participanții cu infarct miocardic, AVC ischemic sau angină instabilă au fost randomizați pentru a primi următoarele suplimente: ω3-PUFAs, ω3-PUFAs + 560 μg 5-MTHF, 3 mg vitamina B6 și 20 μg B12, vitamine B (3 mg vitamina B6 + 20 μg B12) și 560
Publicitate
μg 5-MTHF sau placebo. Rezultatele au arătat că vitamina B6 și/sau B12, acidul folic sau ω3-PUFAs nu reduc riscul cardiovascular la cei cu antecedente de boală cardiacă ischemică sau AVC ischemic.
     Alpha-Omega6 este un studiu multicentric, randomizat, placebo-controlat, ce a împărțit cohorta investigată în patru brațe: ω3-PUFA + ALA, ω3-PUFA + ALA placebo, ω3-PUFA placebo + ALA, ω3-PUFA placebo + ALA placebo. Criteriile de includere au fost vârsta între 60 și 80 de ani, antecedente de infarct miocardic acut în urmă cu cel mult zece ani și tratament standard antitrombotic, hipolipidic și antihipertensiv. Spre deosebire de GISSI-PREVENZIONE și GISSI-HF, suplimentarea alimentară cu ω3-PUFAs nu a redus incidența evenimentelor majore cardiovasculare ischemice sau non-ischemice, moartea subită cardiacă sau intervenții precum angioplastia sau bypassul aorto-coronarian, deși, într-un subgrup de femei tratate cu ALA, se observă o scădere a riscului de evenimente cardiovasculare, cu observația că acesta poate fi un rezultat fals pozitiv, cum a rezultat în urma unor analize multiple. Într-o subpopulație ce includea participanții diabetici, suplimentarea cu acizi eicosapentaenoic (EPA) și docosahexaenoic (DHA), comparativ cu placebo, a redus obiectivele urmărite, definite în studiu, însă, fiind o analiză post-hoc, nu poate fi considerată concluzie, ci simplă observație.
     DART27, ce s-a dorit a fi continuarea studiului DART din 1989, având un design asemănător, s-a concentrat de această dată pe trei aspecte: investigarea deceselor participanților din studiul DART pentru a distinge între moartea subită cardiacă și alte cauze, în vederea cercetării efectului antiaritmic al acizilor grași polinesaturați; orientarea atenției asupra unui alt grup de pacienți, bărbați cu angină stabilă și risc înalt pentru bolile cardiovasculare, spre deosebire de DART, în care participanții aveau antecedente de infarct miocardic; astfel, se studiază rolul PUFAs în diferite etape ale bolii cardiace ischemice; investigarea efectelor creșterii consumului de fructe, legume și ovăz. În rezultatele studiului se arată că un consum crescut de suplimente cu acizi grași polinesaturați nu numai că nu este benefică, ci crește numărul de decese cardiace sau de moarte subită cardiacă, în timp ce consumul de fructe, legume și ovăz nu are niciun efect pozitiv (p 0,47 pentru decesul de cauză cardiacă și p 0,98 pentru moarte subită cardiacă). Concluziile diferite comparativ cu DART pot fi generate de faptul că în DART2 s-au folosit suplimente alimentare și nu alimente naturale ca surse de PUFAs, complianța la cele două tipuri de diete nu a fost identică, participanții fiind mai puțin aderenți la dieta bogată în fructe și legume, iar grupurile de studiu nu au fost uniformizate pe baza riscului cardiovascular.
     Având în vedere studiile mari prezentate mai sus, nu se poate contura un răspuns clar la întrebarea: sunt realmente acizii grași polinesaturați cu adevărat eficienți în prevenția primară sau secundară a bolilor cardiovasculare? Lipsa de omogenitate în cohortele studiate, diferențele existente între suplimentele alimentare și consumul de alimente naturale bogate în acizi grași, raportul diferit între DHA și EPA, important după unii autori8, incidența diferită a bolilor cardiovasculare în regiuni diferite de pe mapamond au îngreunat suplimentar studiul acizilor grași polinesaturați.
 
Nota de subsol
1. Rauch B et al. OMEGA, a randomized, placebo-controlled trial to test the effect of highly purified omega-3 fatty acids on top of modern guideline-adjusted therapy after myocardial infarction. Circulation. 2010 Nov 23;122(21):2152-9
2. ORIGIN Trial Investigators et al. ω3 fatty acids and cardiovascular outcomes in patients with dysglycemia. N Engl J Med. 2012 Jul 26;367(4):309-18
3. Mozaffarian D et al. Dietary fish and ω-3 fatty acid intake and cardiac electrocardiographic parameters in humans. J Am Coll Cardiol. 2006 Aug 1;48(3):478-84
4. Macchia A et al. Left ventricular systolic dysfunction, total mortality, and sudden death in patients with myocardial infarction treated with ω3 polyunsaturated fatty acids. Eur J Heart Fail. 2005 Aug;7(5):904-9
5. Galan P et al. The SU.FOL.OM3 Study: a secondary prevention trial testing the impact of supplementation with folate and B-vitamins and/or Omega-3 PUFA on fatal and non fatal cardiovascular events, design, methods and participants characteristics. Trials. 2008 Jun 10;9:35
6. Kromhout D et al. ω3 fatty acids and cardiovascular events after myocardial infarction. N Engl J Med. 2010 Nov 18;363(21):2015-26
7. Burr ML. Secondary prevention of CHD in UK men: the Diet and Reinfarction Trial and its sequel. Proc Nutr Soc. 2007 Feb;66(1):9-15
8. Harris WS, Von Schacky C. The Omega-3 Index: a new risk factor for death from coronary heart disease? Prev Med. 2004 Jul;39(1):212-20
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală