resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Calitatea vieții pacientului cu diabet zaharat

Autori: Prof. dr. Maria MOŢA , Dr. Diana CLENCIU | 14 Aprilie 2017

Maria Moța este profesor la UMF Craiova și șefa Clinicii de diabet, nutriție și boli metabolice Craiova. Este membru în consiliul de conducere al Asociației europene pentru studiul diabetului (EASD)

 

Diana Clenciu este medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice la Spitalul Clinic Municipal Filantropia Craiova



    Calitatea vieții (QoL) este un concept multidimensional, care încorporează percepția subiectivă fizică, emoțională și bunăstarea socială a unui individ, incluzând atât o componentă cognitivă (satisfacția), cat și o componentă emoțională (fericirea). Acest concept a dobândit o influență tot mai mare în ultimii ani și cuprinde o serie de domenii de viață (1).
    Cercetarea QoL încearcă să adune cunoștințe despre diversele laturi ale vieții, informații despre modul în care oamenii răspund în timpul perioadelor de schimbare socială și explorează relația între domenii cum ar fi: situația economică, ocuparea forței de muncă, sănătatea și asistența medicală, familia și gospodăria, educația și formarea, viața comunității și participarea socială.
    QoL este măsurată prin utilizarea de indicatori subiectivi și obiectivi; în acest fel, reflectă atât condițiile de viață (obiectiv), cât și bunăstarea unui individ (subiectiv), punându-se accent pe relația dintre aceste două aspecte.

 

Calitatea vieții la persoanele cu diabet zaharat

 

    Diabetul zaharat este provocarea majoră de sănătate a secolului XXI. În 2015, statisticile arătau că în lume există 415 milioane de persoane diagnosticate cu diabet zaharat și peste 300 de milioane de persoane cu risc major de a dezvolta această afecțiune; pentru anul 2040 se estimează o creștere la 642 de milioane de persoane cu diabet zaharat. Creșterea numărului de bolnavi se va produce, în special, din cauza creșterii numărului de cazuri mai ales în țările în curs de dezvoltare. Celelalte cauze se referă la explozia demografică, îmbătrânirea populației, dietele vicioase, obezitatea, sedentarismul, creșterea duratei de viață la pacienții cu diabet deja diagnosticat. Incidența diabetului zaharat tip 2, care reprezintă aproximativ 95% din cazuri, este în continuă creștere, la vârste din ce în ce mai mici. Până în 2030, în țările dezvoltate, majoritatea populației cu diabet va fi în vârstă de 65 de ani sau peste, în timp ce, în țările în curs de dezvoltare, cei mai mulți pacienți vor aparține intervalului de vârstă activ (45–64 ani).
    Diabetul zaharat determină complicații macrovasculare reprezentate de arteriopatia diabetică, infarctul miocardic și accidentul vascular și microvasculare reprezentate de nefropatia diabetică, retinopatia diabetică (ce poate conduce la orbire) și neuropatia diabetică.
    Neuropatia diabetică și/sau arteriopatia diabetică pot evolua către gangrenă cu risc de amputații la nivelul membrelor inferioare, mai ales în prezența unor infecții repetate și dificil de tratat.
    Luând în considerare toate aceste aspecte legate de epidemiologia și complicațiile pe care le poate determina diabetul zaharat, calitatea vieții pacientului cu diabet este extrem de importantă, ea putând prezice puternic capacitatea unui individ de a-și gestiona boala (2).
    Cele mai multe studii au raportat o QoL alterată la persoanele cu diabet zaharat, comparativ cu populația generală, în timp ce în rândul pacienților cu diabet, cei cu DZ tip 1 au raportat o QoL mai bună decât cei cu DZ tip 2, probabil datorită diferenței de vârstă dintre aceștia (3).
   Intensificarea tratamentului prin regimuri foarte intensive, cu creșterea incidenței hipoglicemiei are efect negativ asupra QoL. În schimb, un bun control glicemic, mai ales atunci când nu este însoțit de creșterea semnificativă a tratamentului sau de hipoglicemie se soldează cu un efect pozitiv asupra QoL a pacientului cu diabet.
    La persoanele cu diabet zaharat, factorii psihosociali, cum ar fi depresia, sunt predictori puternici ai rezultatelor medicale (4). Calitatea vieții pacienților cu DZ este scăzută, cauzele fiind suferința cauzată de diabetul dezechilibrat sau de complicațiile acestuia, teama de necunoscut, de complicații, teama de consecințe familiale și sociale, timpul necesar pentru a parcurge diverse etape diagnostice și teama de a experimenta alte tratamente ce s-ar putea impune.

 

Piciorul diabetic

 

    Printre complicațiile cronice serioase și costisitoare ale diabetului, cum sunt boala cardiacă, insuficiența renală și orbirea, complicațiile de la nivelul piciorului au cea mai mare pondere. Piciorul diabetic este una dintre cele mai grave complicații ale diabetului zaharat, ce are implicații extinse din punct de vedere al consecințelor asupra sănătății și al impactului asupra cali­tății vieții.
    Piciorul diabetic este o complicație complexă a diabetului, reprezentată de infecții, ulcerații arteriopate și/sau neuropatie, distrugerea țesuturilor profunde, toate cauzate de anomalii neurologice (neuropatia diabetică), de boala vasculară periferică (macro- și microangiopatia diabetică), de apariția în final a osteoartropatiei și/sau a suprainfecției leziunilor. Ulcerul și amputația reprezintă rezultatul advers major al problemelor piciorului diabetic: 40–70% din amputațiile membrelor inferioare au drept cauză diabetul, iar 85% din amputațiile membrelor inferioare la pacienții cu diabet sunt precedate de ulcer al piciorului. Când discutăm despre factorii de risc ai piciorului diabetic, este important să diferențiem între factorii legați de neuropatia periferică și boala vasculară periferică, cei legați de dezvoltarea ulcerului piciorului și cei legați de amputație.
   Leziunile piciorului diabetic rezultă din combinația a doi sau mai mulți factori de risc, care acționează concomitent. Calitatea vieții la acești pacienți este suplimentar afectată de prezența durerii sau de lipsa acesteia, de restricționările în alegerea încălțămintei, de tratamentele prelungite, afectarea bugetului familiei, riscul de amputații, limitarea deplasării și a unor profesii etc.
    Potrivit literaturii de specialitate, între 40 și 70% din amputațiile membrelor inferioare sunt cauzate de diabetul zaharat. În România, zilnic sunt realizate peste 20 de amputații majore cauzate de diabetul zaharat și alte 62 de proceduri legate direct de piciorul diabetic.
    Obiectivele principale ale tratării piciorului diabetic sunt reducerea ratei de amputări, menținerea funcționalității extremității și a calității vieții pacientului diabetic. O îngrijire precoce și corectă a leziunilor tisulare poate preveni amputarea membrului afectat în 85% din cazuri.

 

Măsuri necesare pentru creșterea calității vieții

 

    1. Inspectarea și examinarea regulată a picioarelor și încălțămintei: cel puțin o dată pe an pentru problemele potențiale ale piciorului, iar cei cu factori de risc prezenți trebuie examinați mai des.
   2. Identificarea piciorului „la risc” prin anamneză și examen clinic.
   3. Educația pacientului și a familiei: inspectarea zilnică a picioarelor, inclusiv a spațiilor interdigitale; dacă pacientul nu poate să-și inspecteze picioarele (tulburări de vedere, de mobilitate), altcineva trebuie să o facă în locul lui; picioarele trebuie spălate regulat, cu uscare atentă, mai ales interdigital; temperatura apei trebuie să fie întotdeauna sub 37°C; evitarea mersului desculț sau purtarea încălțămintei fără ciorapi; nu se vor folosi agenți chimici sau plasturi pentru îndepărtarea bătăturilor, acestea vor fi îndepărtate de un cadru medical; încălțămintea trebuie inspectată și palpată în interior; dacă pacientul are acuitatea vizuală scăzută, acesta nu trebuie să-și trateze singur picioarele (de exem
Publicitate
plu, tăiatul unghiilor); pe pielea uscată trebuie aplicate creme hidratante; șosetele trebuie schimbate zilnic, să fie din bumbac pentru a absorbi transpirația, să fie fără cusătură sau să fie purtate pe dos; unghiile trebuie tăiate drept; picioarele trebuie examinate regulat de un specialist; pacientul trebuie să informeze specialistul dacă i-a apărut vreo leziune la nivelul picioarelor.
    4. Purtarea încălțămintei potrivite: pantoful nu trebuie să fie prea strâmt sau prea larg, încălțămintea trebuie probată în picioare, de preferat la sfârșitul zilei.
    5. Tratamentul patologiei non-ulcerative: tratarea calusului excesiv, a patologiei unghiilor (onicomicoze, unghii încarnate) și tegumentului (infecții fungice și microbiene), purtarea ortezelor de pacienții care au deformări ale picioarelor.

 

Podiatria

 

    Îngrijirea eficientă a persoanelor cu diabet și picior diabetic trebuie realizată de o echipă pluridisciplinară, care să includă un medic diabetolog, un chirurg, un medic de familie și un specialist în podiatrie, conform recomandărilor comune ale Federației internaționale de diabet (IDF) și ale Grupului internațional de lucru pentru piciorul diabetic (International Working Group on the Diabetic Foot – IWGDF). Experții celor două organizații internaționale susțin că amputațiile de la nivelul membrelor inferioare pot fi reduse cu până la 85% atunci când echipa de îngrijire a persoanelor diagnosticate cu picior diabetic include și un specialist în podiatrie (5). Podiatria este o specialitate recunoscută la nivel mondial în 19 țări, din care 13 europene și șase din afara Europei (Australia, Noua Zeelandă, Peru, Africa de Sud și SUA).
    Pentru managementul eficient al piciorului diabetic și pentru a reduce rata amputațiilor în România, Societatea de Neuropatie Diabetică a susținut introducerea podiatriei în sistemul de sănătate românesc, promovarea podiatriei în rândul asistenților medicali licențiați, precum și elaborarea unui ghid clinic al asistenților medicali cu acreditare în podiatrie. În România, conceptul de podiatrie a fost aproape inexistent până în aprilie 2015, când a fost lansată Asociația de Podiatrie, aceasta fiind a douăzecea organizație de acest fel din lume.
    În podiatrie, activitățile sunt diverse și sunt conexe cu specialități precum diabet zaharat, chirurgie, medicină internă, dermatologie și ortopedie, podiatria bazându-se pe măsuri terapeutice preventive, curative și de reabilitare a piciorului. Formarea de podiatri în România și apariția cabinetelor de podiatrie ar crește cu siguranță calitatea vieții pacienților cu diabet, atât prin siguranța acestora că există un loc potrivit unde să își poată îngriji picioarele, cât și prin rezultatele ce s-ar putea obține datorită instruirii speciale a personalului medical dedicat.

 

Prezentare de caz

 

    Pacient în vârstă de 62 de ani, cu DZ tip 2 de 11 ani, diagnosticat cu ocazia internării în secția de chirurgie pentru amputarea degetului I picior stâng (plagă înțepată, neglijată, suprainfectată). Actual se prezintă în serviciul de urgență acuzând poliurie, polidipsie, valori glicemice mari și apariția unor leziuni cu secreții purulente la nivelul feței plantare a piciorului stâng (ulcere neuropate suprainfectate). Leziunile au fost remarcate de pacient de aproximativ una-două săptămâni și au fost însoțite de o ușoară jenă la mers. Din anamneză reținem că pacientul și-a întrerupt tratamentul antidiabetic de peste cinci ani și nu poate găsi o cauză evidentă a leziunii actuale, pe care a descoperit-o întâmplător.
    Pacientul este cunoscut cu hipertensiune arterială de 15 ani și în urmă cu doi ani a suferit un infarct miocardic inferior; cu toate acestea, nu respectă tratamentul recomandat de medicul cardiolog. Pensionar, locuiește în mediul rural, este fumător de peste 30 de ani (aproximativ zece țigarete/zi), nu consumă alcool.
    La examenul clinic se observă pe fața plantară a piciorului stâng două leziuni ulcerative, de culoare închisă, bine delimitate, cu margini regulate, drepte, cu secreții purulente și fenomene inflamatorii perilezionale, situate în zone de hiperkeratoză (cu aspect grăsos), sugerând existența unor presiuni plantare modificate, ce ar fi necesitat încălțăminte specială. În rest, tegumentul este normal colorat, cu pilozitate normal reprezentată, hiperkeratoză calcaneană. Suplimentar, examenul obiectiv evidențiază absența postamputație veche a degetului I picior stâng și tendință de prăbușire a bolții plantare – posibil instalare de picior Charcot; puls palpabil la nivelul arterelor pedioase și tibiale posterioare bilateral, ROT absente bilateral, abolirea sensibilității dureroase, termice, vibratorii și tactile la nivelul membrelor inferioare bilateral. Așadar, prezența unei neuropatii diabetice severe a permis evoluția nesesizată a unor ulcere neuropatice o perioadă îndelungată, pacientul nepercepând durerea și având abolită și sensibilitatea tactilă. Tensiunea arterială de 168/115 mm Hg.
    Evaluarea paraclinică relevă valori glicemice crescute à jeun și postprandial, HbA1c 12,5%, colesterol total 301 mg/dl, trigliceride 359 mg/dl, HDL 36 mg/dl, LDL 124 mg/dl, creatinină 2,8 mg/dl, uree 87 mg/dl, rata filtrării glomerulare estimată 25 ml/min/1,73 m2. ECG evidențiază sechelele de infarct, examinarea fundului de ochi pune diagnosticul de retinopatie diabetică proliferativă ce necesită panfotocoagulare laser, iar evaluarea vasculară prin ecografie Doppler evidențiază îngustarea calibrului vascular și multiple leziuni aterosclerotice pe traiectul arterei femurale stângi. De mare utilitate în acest caz ar fi și arteriografia cu substanță de contrast, dar, din cauza creatininei crescute, este contraindicată și se temporizează.
    Se conturează următorul diagnostic: 1. diabet zaharat tip 2 neglijat insulinonecesitant în stadiul de complicații cronice majore; 2. ulcere neuropatice față plantară picior stâng; 3. neuropatie diabetică periferică senzitivo-motorie, formă severă; 4. retinopatie diabetică proliferativă; 5. boală cronică de rinichi în curs de stadializare (posibil stadiul 4), suspiciune de leziune renală acută; 6. infarct miocardic inferior sechelar; 7. HTA gradul 2 cu risc cardiovascular rezidual foarte înalt; 8. dislipidemie mixtă moderată; 9. amputație veche a degetului I picior stâng.
    Atitudinea terapeutică a constat îninternarea pacientului în spital, cu insulinoterapie intensivă impusă de diabetul dezechilibrat. Pacientul rămâne pe tratament cu insulină dată fiind complicația renală; pentru leziunile plantare s-a instituit antibioticoterapia cu spectru larg, incizia, debridarea și toaletarea zilnică a plăgilor. Radiografia de picior nu a evidențiat leziuni osoase.
    Evoluția sub tratament a fost lent favorabilă, cu îmbunătățirea profilului glicemic, cu ameliorarea funcției renale (eRFG 45 ml/min/1,73 m2), dispariția fenomenelor inflamatorii, a secrețiilor purulente și reducerea treptată a dimensiunii plăgilor, pacientul fiind externat după trei săptămâni. Prezența retinopatiei proliferative și a neuropatiei severe ne indică o mare fragilitate și a rinichiului, impunând atenție în alegerea antibioticului și limitarea tratamentului antiinflamator, care poate agrava afectarea renală. În viitorul apropiat, pacientul va efectua tratament laser pentru retinopatia proliferativă și va fi îndrumat către un serviciu specializat pentru măsurarea presiunilor plantare și încălțăminte adecvată, care să permită vindecarea leziunilor și evitarea apariției altor leziuni. Pacientul va fi atent monitorizat în ceea ce privește echilibrul diabetului și al celorlalți factori de risc cardiovasculari. RFG va fi atent monitorizată, iar pacientul va fi îndrumat și la o clinică de nefrologie. Prognosticul pacientului este nefavorabil, atât pe termen scurt (risc crescut de hipoglicemie, urmare a afectării renale, lipsei de aderență la tratament și lipsei de sprijin din partea familiei; risc cardiovascular foarte înalt; risc de moarte subită etc.), cât și pe termen lung (progresia bolii cronice de rinichi). Riscul amputației (din cauza neuropatiei severe) și orbirii sunt, de asemenea, foarte mari.

 

 
 
Nota de subsol
Bibliografie
1. Mărginean I et al. First European Quality of Life Survey: Quality of life in Bulgaria and Romania. European Foundation for the Improvement of Living and Working Conditions, Luxembourg, 2006
2. Smith BH, Torrance N. Epidemiology of neuropathic pain and its impact on quality of life. Curr Pain Headache Rep. 2012 Jun;16(3):191-8
3. Hogg FR et al. Measures of health-related quality of life in diabetes-related foot disease: a systematic review. Diabetologia. 2012 Mar;55(3):552-65
4. Attal N et al. The specific disease burden of neuropathic pain: results of a French nationwide survey. Pain. 2011 Dec;152(12):2836-43
5. IDF Working Group. International Diabetes Federation managing older people with type 2 diabetes. Global guideline. International Diabetes Federation, 2013
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală