resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment


| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Bradicardie sinusală postinfecțioasă durabilă

Autor: Conf. dr. Corneliu ZEANA | 7 Aprilie 2017
      Boala nodului sinusal (sick synus syndrome) are o incidență strâns legată de vârsta înaintată, este considerată de natură degenerativă (performanța nodului sinusal se reduce progresiv cu vârsta, alterările histopatologice susțin acest concept) și constituie cea mai frecventă indicație pentru implantarea de cardiostimulator. Irigația duală a nodului sinusal (NS) îl face mai puțin vulnerabil în cazul cardiopatiei ischemice, chiar în situația infarctului atrial, spre deosebire de miocardul de lucru, care, segmentar, are o irigație coronariană de tip terminal, anastomozele intercoronariene fiind, în mod normal, puțin semnificative. La tineri, afectarea NS are cauze multiple, cele infecțioase (virale, bacteriene sau parazitare) fiind pe primul loc.
    Prezentăm cazul unui bărbat de 37 de ani, (examinat repetat), care contractează în adolescență o boală infecțioasă acută severă, dominată de febră, mialgii, rău general și fenomene respiratorii (nu foarte accentuate), considerate gripă, pentru care rămâne la pat câteva zile. Urmează o perioadă de oboseală, etichetată astenie postgripală, în cursul căreia se decelează o bradicardie. Se presupune o hipertonie vagală de convalescență. Bradicardia devine persistentă în toți anii următori, când are, numai în repaus, amețeli și senzație de slăbiciune până la episoade sublipotimice. Cel mai lent ritm, înregistrat în urmă cu zece ani, a fost de 28 bpm. Cafeaua îi face foarte bine, iar efortul este bine tolerat. Bradicardia, însoțită adesea de amețeală și senzație de slăbiciune, se manifestă exclusiv în repaus. Este normotensiv, nefumător, cu date de laborator normale, iar examenul clinic este irelevant. Nu a prezentat sincope în toți acești ani, cu o singură excepție, episod la limita pierderii conștienței, de durată foarte scurtă, survenit recent. Traseul electrocardiografic este normal cu excepția bradicardiei în jur de 35 bpm. Ecocardiografic normal. La coronarografie nu s-au decelat anomalii.
    Electrocardiograma Holter este edificatoare pentru mecanismul aritmiei. În repaus/somn, se înregistrează bradicardie sinusală 30–32 bătăi/min. În perioadele de activitate, ritmul sinusal se accelerează la 60–70 bătăi/min și se mențin
Publicitate
e astfel pentru lungi perioade. Se remarcă lambouri aritmice caracterizate prin pauze sinusale întrerupte de bătăi nodale de scăpare, care uneori apar în succesiune, ritmul nodal interferând cu ritmul sinusal. Undele P se suprapun în astfel de lambouri peste complexele QRS nodale sau cad imediat înaintea acestora (neconduse). În electrocardiograma alăturată, efectuată după consumul de cafea și un efort fizic ușor, se observă inițial patru complexe P–QRS–T realizând un ritm de 70 bpm, după care urmează o pauză fără unde P de 1.306 ms, pentru ca, după o pauză de 1.294ms (R–R), să reapară o undă P înscrisă chiar înaintea complexului ventricular (probabil necondusă), după care complexul P–QRS–T se reia cu un interval P–R identic cu cel din primele patru complexe. Traseul ilustrează capacitatea nodului sinusal de a emite stimuli cu frecvență normală, dar blocul sinoatrial de ieșire împiedică unii stimuli sinusali să se transmită atrial, pauzele lungi determinând centrul nodal atrioventricular să preia comanda inimii. Nu este evidentă o activare atrială retrogradă.
    În esență, se poate spune că nodul sinusal are capacitate cronotropă conservată, se accelerează normal în perioadele de activitate, dar în repaus se instalează un bloc sinoatrial responsabil de bradicardie. Promptitudinea cu care apar bătăile nodale de scăpare și ritmul nodal cu frecvență convenabilă explică absența sincopelor.
    La testul de efort, ritmul sinusal se accelerează la valorile corespunzătoare vârstei și nu se înregistrează nicio aritmie. La o alură de 160 bpm nu apar tulburări de conducere atrioventriculare sau intraventriculare, care pot exista în cazul unei boli Lenègre, în care suferința țesutului excitoconductor nu este punctuală, ci difuză, iar evoluția este progresivă.
    În acest caz, sistemul excitoconductor al inimii pare intact, cu excepția joncțiunii sinoatriale: bloc sinusal de ieșire manifest doar în repaus, pentru ca simpaticotonia de activitate să-l anuleze. Capacitatea cronotropă a nodului sinusal este normală.
   Particularitatea cu totul remarcabilă a cazului constă în instalarea tulburării de conducere (bloc sinoatrial) ca urmare a unei boli infecțioase probabil virale și permanentizarea sa. Miocardita din cursul unei boli infecțioase acute este frecventă (ex.: boala Lyme, febra tifoidă cu bradicardia caracteristică, tsutsugamushi, leptospiroză, infecții virusale în special cu Coxsackie ș.a.) și afectează predilect miocardul de lucru, vindecarea în convalescență este regula, cardiomiopatia dilatativă postmiocardită este excepția cu totul rară, survenind atunci când se declanșează o reacție autoimună (reacție imunologică autoagresivă). Spre deosebire de boala de nod sinusal de natură degenerativă, în care la proba de efort nu se poate obține o tahicardie corespunzătoare țintei, ci mult sub valorile accelerării normale, în această formă tahicardia de efort atinge de regulă valoarea țintă.
    Singurul tratament de luat în considerație în perspectivă este implantarea unui pacemaker cu stimulare atrială.

 

 
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală