resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

De ce este nevoie de o echipă multidisciplinară

Autor: Dr. Radu GOLOGAN | 7 Aprilie 2017

Dr. Radu Gologan este medic primar medicină internă și cercetător științific principal, cu activitate curentă de medic practician consultant în hematologie clinică. În prezent pensionar, a activat din 1976 în Institutul Clinic Fundeni. A fondat și a condus timp de zece ani laboratorul de imunohematologie din institut. Din 2004, a fondat și a condus centrul de excelență al Fundației pentru sindrom mielodisplazic (cu sediul în SUA).
Este membru al Societății Române de Hematologie (din 1997), al Asociației europene de hematologie (din 2000) și al Societății americane de hematologie (din 2007). Este referent la șase reviste medicale internaționale. Este responsabil din partea României în forumul european LeukemiaNet și Registrul european pentru sindromul mielodisplazic.
Contribuțiile sale în cercetarea științifică includ investigația de laborator și tratamentul anemiilor hemolitice autoimune, investigația de laborator a lupusului eritematos sistemic, tratamentul leucemiei limfatice cronice cu analogi purinici, aspecte ale leucemiei cu limfocite granulare și cu celule păroase, aspecte terapeutice în leucemia mieloidă cronică și mielofibroza primară, aspecte particulare în leucemiile acute, sindromul mielodisplazic. A fost director de proiect în două contracte de cercetare obținute prin competiție, pe tema sindromului mielodisplazic (2000–2002 și 2006–2008). Are 175 de lucrări științifice comunicate, din care 44 indexate în MedLine, și este autorul a șase capitole de carte în lucrări medicale românești.



     Hematologia clinică este o specialitate medicală ce are ca obiect diagnosticul, tratamentul și studiul bolilor sângelui și ale organelor hemato- și limfopoietice. Descoperirile inițiale ale lui Hodgkin (1832), care a descris boala ce-i poartă numele, dovedită mult mai târziu a fi un limfom, ale lui Virchow (1847), care a introdus termenii „leucemie” și „limfosarcom”, ale lui Neumann și Bizzozero (1868), care au stabilit că măduva osoasă este organul unde se produc elementele figurate ale sângelui, ale lui Pusey (1902), care a utilizat radioterapia în limfomul Hodgkin, ale lui Goodman (1946), care a introdus primul medicament antitumoral modern (un derivat al azotiperitei) eficient în limfomul Hodgkin, ale lui Elion și Hitchings (1950), care au descoperit primul chimioterapic pentru leucemie (6-mercaptopurina), ale lui Rapaport (1956), care a introdus prima clasificare histologică a limfoamelor cu aplicabilitate clinică, și multe altele au contribuit la constituirea acestei specialități tinere. În 1958, a luat ființă Societatea americană de hematologie (ASH), prima organizație profesională națională având ca scop stimularea învățământului și a cercetării în domeniu. Întâmplător sau nu, în cadrul hematologiei și-au găsit aplicabilitatea cercetări recompensate cu cinci premii Nobel.
    Deși au incidență și prevalență relativ reduse, bolile hematologice au impresionat dintotdeauna populația și comunitatea medicală din cauza atât a severității manifestărilor clinice și a mortalității ridicate, cât și a absenței sau precarității tratamentului, într-o primă etapă, și a complexității suferințelor prin toxicitatea acestora, în a doua etapă. Apărând și evoluând ca o supraspecializare în cadrul medicinii interne timp de aproape un secol, hematologia clinică s-a delimitat de aceasta, dar și de hematologia transfuzională, de cea de laborator ori de oncologia medicală (deși se ocupă doar de 10% din bolile oncologice) dată fiind complexitatea cunoștințelor specifice și a metodelor de diagnostic și tratament.
    Informațiile acumulate, alături de progresul tehnologic din ultimele decade și de avantajul prelevării de eșantioane de țesut prin metode cu invazivitate minimă sau redusă (puncția asp
Publicitate
iratorie și biopsia medulară, biopsia ganglionară) au determinat rezultate remarcabile, care au schimbat perspectiva asupra bolilor hematologice. Beneficiind de aportul unor tehnologii biologice de cercetare și diagnostic de diversitate si acuratețe crescândă (imunohistocitochimia, genetica celulară și moleculară, citometria în flux, tehnicile de hemostază și tromboză, de culturi celulare și de analiză a hemoglobinei, imunohematologia), de cel al tehnicilor de imagistică medicală, de perfecționarea transplantului medular și de progresele fără precedent ale farmacologiei și industriei farmaceutice, hematologia clinică a cunoscut, cu precădere în ultimii 20–25 de ani, o dezvoltare la cote nebănuite de pionierii acestui domeniu.
    Totuși, progresele înregistrate nu au fost uniforme. În unele boli se obțin vindecări, supraviețuiri îndelungate sau îmbunătățiri semnificative ale calității vieții în proporții importante. În altele însă, nu s-au înregistrat rezultate notabile pe parcursul ultimelor trei decenii sau proporția rezistenței primare la tratament sau a recăderilor rapide este încă ridicată. Alți pacienți prezintă, imediat sau la distanță, suferințe legate de toxicitatea tratamentului sau întâmpină dificultăți în asigurarea acestuia din cauza costului ridicat. Pentru toți aceștia, bătălia continuă.
    Inițiem rubrica aceasta cu intenția de a facilita împrospătarea unor cunoștințe de bază și diseminarea altora mai recente din domeniul bolilor hematologice către medicii din alte specialități decât hematologia. Scopul este apropierea acestora de domeniul hematologiei clinice, având în vedere că pacientul hematologic este de multe ori confruntat cu complicații, boli asociate, sarcină, intervenții chirurgicale și se recomandă abordarea lui de către o echipă multidisciplinară, în care hematologul clinician joacă un rol esențial. Materialele prezentate ar urma să contribuie la facilitarea dialogului între specialiști, în beneficiul pacientului.
    Ne-am propus să prezentăm modificările recente ale clasificărilor, ale scorurilor prognostice, ale ghidurilor de diagnostic și tratament, rezultatele unor studii clinice recente cu implicații majore sau imediate, sinteze ale unor referate sau minireferate generale despre grupe de boli, grupe de agenți terapeutici sau boli ca atare, însoțite, după caz, de scheme, tabele sau imagini, sinteze ale rubricii „Cum tratez” pentru diverse boli hematologice, sinteze ale materialelor prezentate la congresele anuale ale ASH și ale Asociației europene de hematologie (EHA), anunțuri privind programe educaționale și de cercetare pentru tineri (studenți, rezidenți, cercetători din afara SUA), premii, recompense, facilități, voluntariat ș.a. Sursa informațiilor o reprezintă principalele reviste ale ASH și EHA, respectiv Blood și Haematologica, precum și alte publicații aferente sau nu acestor organisme internaționale.

 

 

ASH anunță că, prin inițiativa de deschidere internațională (inaugurată în 1999), continuă și anul acesta distribuirea de materiale educaționale în domeniul hematologiei către instituțiile de îngrijire a sănătății din țările cu venit mic sau mediu (inclusiv România). Instituțiile înscrise în această acțiune vor avea acces online la: programul de autoevaluare al ASH; Hematologia 2016 – program educațional ASH; prezentare prin internet a înregistrărilor sesiunilor științifice și educaționale din programul celui mai recent congres anual ASH; prezentări prin internet ale celor mai recente reuniuni ASH privind bolile maligne hematologice; difuzare prin internet a expunerilor remarcate de ASH. Instituțiile interesate se pot înregistra pe site-ul ASH și pot completa formularul indicat. Pentru informații suplimentare: Michelle Lara – mlara@hematology.org.

EHA anunță că a fost înființată, ca parte a rețelelor europene de referință pentru bolile rare, Rețeaua europeană pentru boli de sânge (EuroBloodNet), prin care pacienții cu boli de sânge rare vor beneficia de aportul unei rețele de excelență constituite prin participarea statelor membre UE. Rețeaua a luat naștere datorită eforturilor reunite ale EHA și ale Rețelei europene pentru anemii congenitale rare (deja existentă) și este coordonată de prof. dr. Pierre Fenaux (Paris) și prof. dr. Béatrice Gulbis (Bruxelles). În acest organism, pacienții vor avea cinci reprezentanți, membri ai unor asociații europene de profil. EuroBloodNet cuprinde 66 de centre spitalicești specializate, cu experiență în bolile hematologice maligne și non-maligne. Membrii EuroBloodNet se vor reuni la Madrid, cu ocazia congresului anual EHA (22–25 iunie 2017).


 

 
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală