resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Patru pași pentru o medicină proactivă

Autor: Dan Dumitru MIHALACHE | 17 Februarie 2017

Povara bolilor cronice netransmisibile apasă tot mai mult pe dezvoltarea economică și sustenabilitatea sistemelor medicale din întreaga lume. Consolidarea sistemelor de sănătate, creșterea nivelului cercetării și o mai bună monitorizare a tendințelor de răspândire a acestor boli, sunt obiective de care trebuie ținut seama. Organizatorii congresului național de boli cronice netransmisibile au stabilit ca temă, pentru ediția din acest an, medicina viitorului în evoluția și controlul acestei patologii.
Prof. dr. Nicolae Hâncu, membru de onoare al Academiei Române și copreședinte al congresului alături de acad. Maya Simionescu, explică elementele care compun medicina viitorului și avantajele unei asemenea abordări. Lucrările congresului se vor desfășura la București, în zilele de 24 și 25 februarie.





    – Povara bolilor cronice netransmisibile obligă lumea medicală la schimbări importante de abordare. Care ar putea fi soluțiile?
    – S-a constatat că actualele sisteme medicale din lume nu fac față imensei provocări pe care o lansează bolile cronice netransmisibile, răspunzătoare de aproximativ 70% din mortalitate. Ele se bazează pe o medicină reactivă, dar deja se preconizează trecerea spre medicina proactivă, așa-zisa medicină „4P”: predicție, prevenție, personalizare și participare. În esență, este vorba de o depistare rapidă a bolilor, prevenirea lor și a complicațiilor lor prin aplicarea unei terapii personalizate, respectiv medicină precisă, pentru care este nevoie de o participare pe multiple planuri.

 

    – Dar predicție se face și acum.
    – Da, numai că predicția, la acest moment, se bazează pe fenotipizare, deci pe caracterele antropometrice – rezultate de sânge (cum ar fi, de exemplu, glicemie, colesterol, trigliceride etc.), ceea ce este insuficient. Noul tip de predicție și întreaga medicină „4P” se bazează pe tehnicile „-omice”, bioinformatică, prelucrare computațională, platforme pentru telefonie mobilă, biosenzori și înregistrarea tuturor acestor date(big data), astfel încât să poată permite o prelucrare rapidă în vederea unei bune decizii.

 

    – Pe ce se bazează această sistematizare „-omică” și ce tip de predicție asigură ea?
    – Fără să intrăm prea mult în detalii, sistematizarea „-omică” se bazează pe metabolomică, proteomică, transcriptomică, genomică, dar baza este metabolomica. Ea permite să se facă o predicție genotipică și „-omică”, pe lângă cea fenotipică, în cadrul fiecărei categorii de boli: diabet zaharat, boli cardiovasculare, boli pulmonare cronice obstructive și, în special, cancer. Se face predicția bolilor și a complicațiilor acestora, a controlului terapeutic și a mortalității. Sunt tehnici noi, care furnizează o imensitate de date, aceste date trebuie înregistrate într-un sistem computațional bine pus la punct, care din păcate încă nu există în România. Avem câteva centre și sperăm la o dezvoltare și multiplicare a lor, pentru că tehnologia IT face progrese uimitoare.
 
     – Concret, în diabet, de exemplu, ce putem prezice prin aceste metode?
    – În diabet, pe lângă predicția bazată pe rudenia de gradul întâi, valorile glicemice, indicele de masă corporală, s-au izolat șase aminoacizi cu valori crescute, alături de alți doi care au valori scăzute, fac o predicție mult mai exactă a persoanelor predispuse la diabet zaharat. Acest lucru se extinde, de exemplu, la posibilitatea de a face predicția diabetului gestațional. La o treime din gravidele cu diabet gestațional diabetul dispare după sarcină, la o treime se transformă în diabet clasic, convențional, care trebuie tratat, iar la altele rămâne latent. Acești aminoacizi pot să stabilească exact ce se întâmplă. Putem vedea, de exemplu, în urma unui studiu farmacoterapeutic, care persoane dezvoltă sau nu o patologie cardiovasculară. Au fost unele studii care pur și simplu au șocat lumea medicală – terapie intensivă cu insulină și cu alte medicamente care controlează diabetul zaharat întreruptă din cauza unei mortalități foarte ridicate. Până în vara anului trecut nu s-a știut de ce. Atunci s-a descoperit faptul că un scor de risc gen
Publicitate
etic de o anumită conformație este capabil să prezică ce pacienți nu trebuie supuși unei terapii intensive pentru că le amplifică patologia și, evident, le crește mortalitatea, spre deosebire de scorul opus, care este chiar favorabil acelei terapii. Aceste lucruri pot fi aplicate la fiecare grup de patologie. În bolile cardiovasculare, sunt foarte multe exemple de acest fel, foarte avansate, dar mai avansate sunt în domeniul oncologiei, unde o predicție bazată pe posibilitățile „-omice” facilitează o terapie extrem de țintită.

 

    – Prevenția urmează predicția?
    – Desigur. Dacă avem predicție fenotipică, avem și prevenție fenotipică. Este ceea ce facem în momentul de față. Dar, când vom putea face o predicție genotipică și „-omică”, și prevenția se va baza pe aceste tehnici.

 

    – Al treilea P se referă la personalizare. Ce înseamnă pentru pacient?
   – Nu este prima oară când se vorbește despre importanța tratării individului. În prezent, medicina este foarte interesată de identificarea tuturor particularităților unei persoane sănătoase sau bolnave, căreia să i se aplice metodele adecvate. Este ceea ce se cheamă medicină convențională. În momentul în care pacientul este analizat din punct de vedere fenotipic, genotipic, „-omic”, din punctul de vedere al capacității lui de mișcare, al mediului în care trăiește, deja vorbim de personalizare, iar terapia care i se aplică este una precisă. Medicina precisă a fost lansată oficial în SUA în urmă cu trei ani. Deși, aparent, este o medicină costisitoare, în final ea realizează economii datorită terapiilor mult mai eficiente pe care le utilizează. Nu mai tratăm prin metode standard persoanele pe care nu ar trebui să le tratăm, ci avem metode mult mai precise pentru asta.

 

     – Cum este posibil acest lucru?
    – Personalizarea presupune un lucru foarte important: reclasificarea celor patru categorii de boli (diabet zaharat, boli cardiovasculare, cancer, boli pulmonare cronice obstructive), astfel încât fiecare cadru nosologic ce compune noua taxonomie să corespundă unei terapii țintite. De exemplu, avem o reclasificare stadială a diabetului zaharat de tip 1, o tendință de reclasificare a diabetului zaharat de tip 2, dar datele respective se aplică și în obezitate, cancer, patologia cardiovasculară sau neurovasculară, fiecare cu posibilitățile lor de terapie. În SUA, a luat ființă un institut de medicină precisă, care a elaborat deja instrucțiuni extrem de importante privind aplicarea acestor elemente. De exemplu, sunt anumite diete, în cadrul nutrigenomicii, care se aplică în funcție de particularitățile fiecărei persoane. O dietă bazată pe reducerea numărului de calorii, creșterea compensatorie a hidraților de carbon și scăderea lipidelor este foarte eficientă dacă, prin investigațiile „-omice”, se depistează prezența unei anumite conformații – genotipul caracterizat prin factorul de creștere fibroblastic 21, de exemplu.
 
    – Participarea cum contribuie la medicina proactivă?
    – National Institutes of Health, celebrul NIH din SUA, a enunțat vara trecută sarcini concrete pentru fiecare domeniu. Lucrul cu adevărat uimitor este punctul patru din medicina „4P”, participarea. În cadrul acestor sarcini, în următorii doi-trei ani vor fi recrutați un milion de voluntari care vor fi investigați din punct de vedere fenotipic, genotipic, „-omic”. Aceste investigații vor permite, în final, o reclasificare totală a bolilor și o reorientare terapeutică țintită. În acest fel, medicina „4P” vine cu avantaje foarte clare atât economice, cât și de eficiență medicală propriu-zisă. Și când zic eficiență medicală, mă refer la succese terapeutice, reducerea zilelor de spitalizare, a concediilor medicale și abandonarea unor terapii în favoarea altora. Iar toate acestea se fac proactiv, nu retroactiv și nici reactiv la o anumita patologie.

 

    – Lansați în România o temă extrem de incitantă. Aveți aliați în acest demers?
   – Am lansat acest proiect președinților societăților profesionale de cardiologie, oncologie, boli pulmonare, nutriție, diabet și boli metabolice. Suntem aproape de a finaliza un draft și sperăm să fie o ofertă foarte bună, oarecum futuristă. Vor fi unii care probabil vor zice că noi nu prea știm ce avem în momentul de față dar ne interesează ce va fi în viitor. Ei bine, viitorul va veni spre noi în măsura în care și noi ne îndreptăm spre el. Va fi poate ceva mai mult teoretic, în acest moment, dar trebuie să fim pregătiți. Unele lucruri deja pot fi aplicate, cum ar fi nutrigenomica (avem teste genetice pe baza cărora se pot face recomandări nutriționale), astfel încât consider că nu este vorba numai de aspecte teoretice, ci și de aplicații practice. Toate elementele discutate aici vor fi dezvoltate și dezbătute în cadrul congresului.
 
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală