resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Evocări ale rezistenței anticomuniste

Autor: Dr. Mihail MIHAILIDE | 4 Noiembrie 2016
     Cel mai recent număr al revistei Memoria (3/2016 și 96 de la apariție) este închinat, în bună măsură, reginei Ana, nedespărțita soție a regelui Mihai timp de 68 de ani. Aceasta s-a stins la 1 august 2016 și a fost înmormântată la Catedrala Arhiepiscopală și Regală de la Curtea de Argeș, în zi de doliu național și de tristețe pentru o bună parte a românilor. Regina – născută principesa de Bourbon-Parma – nu a domnit niciodată; un tulburător editorial semnat „Memoria“ se încheie astfel: „Odihnește-Te în pace, Regina noastră de care nu am avut parte. Desparte-Te din nou de noi, Regele nostru pe care nu am știut să-L chemăm și să-L păstrăm când se mai putea. Lăsați-ne în loc simulacrele pe care le merităm.“
     Lansarea ultimului număr al cunoscutei „reviste a gândirii arestate“ a avut loc la o zi după ce Majestatea Sa Regele Mihai I al României împlinea 95 de ani, iar în țară se desfășurau cu decență și sobrietate manifestări marcând acest eveniment. Între acestea, în Aula Magna a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I“ a avut loc prezentarea unor emisiuni filatelice între care una tematic legată de hobby‑ul regelui Mihai pentru motoarele cu mulți cai putere (automobile, avioane).
     „O amintire de neșters“ este titlul unei însemnări a Magdalenei Drăgan și se referă la găzduirea reginei Ana în modestul apartament al familiei sale, când regimul Iliescu nu a vrut să acorde regelui și reginei viză de intrare în țară, decât dacă aceștia obțineau o invitație de la o familie fără apartenență politică. Între filele „Memoriei“, unele fotografii, probabil cu circulație privată, sunt din albumele doamnei Micaela Ghițescu, directorul revistei.
     Alocuțiunea colegului nostru, prof. dr. Nicolae Constantinescu, de curând și redactor coordonator al „Memoriei“, rostită în vară, cu ocazia lansării numărului 95 al revistei, are ca temă „Nefirescul în viața noastră de toate zilele“ și se constituie acum într-un veritabil articol de fond.
     Tânărul Răzvan Câmpean, redactor șef al revistei „Echinocțiu“ și masterand la Facultatea de Litere pe tema „Istoria imaginilor, istoria ideilor“, publică studiul „Comunismul la feminin: memorialistica țărăncilor din România“. Sunt referiri, în baza analizei unor cărți deja apărute, multe reeditate, la Anița Nandriș-Cudla și Elisabeta Rizea, care au avut de suportat asprimile regimului comunist și au lăsat mărturii cutremurătoare, fie despre anii grei de deportare în Siberia, fie despre detenția în temnițele regimului Dej. Li se alătură Lucreția Jurj care, prin interviuri, depune mărturie despre rezistența anticomunistă din perioada 1948–1958. Amintește totodată despre susținerea de către săteni a luptătorilor din munți, îndeosebi cu alimente, sprijin asumat de aceștia cu risc extrem pentru libertatea și chiar viața lor.
     Autorul evaluează valoarea testimonială a relatărilor celor trei eroine, dar apreciază și stilul diferit al acestora, afirmând: „În plus, lipsa unui filtru intelectual în mărturisirile celor trei favorizează un tip de înțelegere aproape nebruiată a perioadei. Memorialistica feminină prezintă violența sau durerea fără a o filtra, de unde și detaliile dificil de citit sau imaginat din mărturiile Aniței Nandriș sau Elisabetei Rizea“.
     Arheologul Gheorghe Petrov scrie în continuare despre acțiunea de căutare și deshumare a doi partizani uciși în satul Mesentea, comuna Galda de Jos, din jud. Alba, în luna mai 2016, la inițiativa Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca. S-au recuperat rămășițele pământești ale lui Mârza Traian și Gligor Traian, luptători anticomuniști, care au murit la 9 martie 1949 într-o confruntare armată cu Securitatea și Miliția. Cadavrele au fost înhumate într-o groapă comună, în grădina casei unde și-au găsit sfârșitul, după ce fuseseră batjocorite prin expunerea publică a corpurilor dezbrăcate (fără însă a fi dusă la îndeplinire propunerea autorităților de a fi și incendiate). Terenul de deasupra gropii a fost folosit ulterior pentru lucrări agricole. Se înțelege că locul nu a fost marcat în niciun fel, iar decesul nu a fost consemnat în registrele de stare civilă. Gazda care i-a adăpostit pe cei doi a fost arestată, torturată și privată de libertate. Fratele lui Mârza, absolvent de Medicină, a fost și el reținut și condamnat pentru activitate contrarevoluționară la o pedeapsă de 14 ani de închisoare.
     O informație arată că procurorii militari au trimis în judecată, pentru moartea prin tortură a inginerului disident Gheorghe Ursu, la mai mult de 30 de ani de la uciderea acestuia – caz de notorietate publică după evenimentele din decembrie ʼ89 – pe inculpații: Marin Pârvulescu și Vasile Hodiș, fo
Publicitate
ti ofițeri ai Securității, George Homoștean, fost ministru de interne și Tudor Postelnicu, fost șef al departamentului Securității statului.
     Cu totul specială ca interes documentar este relatarea Corneliei Papacostea-Danielopolu (1927–1998), profesoară de istorie în învățământul secundar, fiica profesorului Victor Papacostea, om cu strălucite calități intelectuale și activitate științifică, al cărui destin a fost frânt de regimul comunist. Printre altele, acesta a studiat istoria popoarelor balcanice și a creat prima catedră universitară pentru această specialitate. Arestat pentru calitatea de membru al PNL și pentru participarea sa la guvernele Sănătescu și Rădescu, în calitate de subsecretar de stat la Ministerul Educației Naționale. Fără a fi judecat, a trecut prin teribilele pușcării comuniste, precum cele de la Pitești, Aiud, Jilava, Gherla, Sighet. În foaia de eliberare, la capătul numeroșilor ani de recluziune, se precizează că „a fost arestat pentru activitate contra clasei muncitoare“, dar eliberat „din lipsă de probe“.
     Întreaga sa familie a avut de suferit, începând cu izgonire din propria locuință și concedieri repetate și umilitoare, atât pentru soție, Cornelia Papacostea (născută Manasian), care a refuzat să divorțeze, cât și pentru fiică, devenită prin căsătoria cu Gheorghe Danielopolu, descendent al lui Ion C. Brătianu, Cornelia Papacostea-Danielopolu. Pia Dumitru-Danielopolu, nepoata de fiică a istoricului, arată refuzul mamei sale de a accepta „colaborarea“ propusă de agenții Securității, publicând ca dovadă dosarul acesteia de la CNSAS, precum și urmările acestui refuz, între care interzicerea de a pleca în străinătate.
     S-au publicat recent „Documentele redeșteptării macedoromâne“, adunate și selectate de Victor Papacostea și Mihail Regleanu pe care savantul nu a mai apucat să le vadă. În îndelungata perioadă comunistă, Institutul de Studii și Cercetări Balcanice a fost desființat, pierzând până și sediul, iar revista „Balcania“ nu a mai văzut lumina tiparului.
     Reputatul jurist și profesor universitar Victor Bădulescu este o altă victimă a regimului represiv comunist, ca membru PNL și membru în cele două guverne încă democratice, de scurtă supraviețuire, de după 23 august 1944. A îndeplinit numeroase funcții politice și administrative, printre care aceea de a fi expert în chestiuni economice al delegației române la Conferința de Pace de la Paris. A scris lucrări de valoare pe teme politice, istorice, economice. A pierit la Sighet, după cum arată autorii – Sorin Popescu și Tudor Prelipceanu. După ce fusese eliminat de către comuniști din rândul academicienilor la acea rușinoasă epurare a Academiei din 1948, în 1990 a fost reintegrat ca membru corespondent.
     Sumarul revistei continuă cu articole cel puțin la fel de interesante. Menționăm eseul doamnei Ruxandra Cesereanu – „Modele etice la maturitatea primitorului“, confesiuni asupra unor modele ale vieții sale (bunicul; scriitorul Paul Goma; Ion Ioanid, de la care a preluat „pasiunea pentru libertatea de gândire ca stare maximă de integritate a condiției umane“; Daniela Țăranu, fiica psihologului Nicolae Mărgineanu, „modelul încarnat de dânsa este unul etic chiar în sens terapeutic, vindecător de traumă“; Adriana Georgescu; eroinele Elisabeta Rizea, Anița Nandriș-Cudla, Lucreția Jurj, dar și modele etice preluate de la o serie de figuri clericale, de la Monseniorul Vladimir Ghika la Arsenie Boca.
     Mai sunt demne de menționat secvențele memoriale – deși doar „întâlniri fulgurante“ – ale istoricului, scriitorului și academicianului Alexandru Zub, fost deținut politic. Captivează și fragmentul de roman „Mașina de scris“, din volumul „Întâlnirea cu Cerberul“, aparținând publicistului și scriitorului Daniel Dragomirescu, evocând umilințele vizitelor periodice, în „Epoca de Aur“ ceaușistă, a posesorului unei mașini de scris, la Miliție.
     Sunt consemnate apoi o serie de reuniuni comemorative. Între acestea, conferința științifică internațională „75 de ani de la dezrobirea Basarabiei, nordul Bucovinei și Ținutul Herța“. Reuniunea a avut loc la Chișinău, în perioada 22–23 iunie 2016. Se menționează, de asemenea, dezvelirea în cadrul unei ceremonii, la 30 iunie, a monumentului „Aripi“, închinat memoriei luptătorilor din rezistența anticomunistă 1945–1948. Istoria acestei opere de sculptură, datorată artistului plastic Mihai Buculei, însumează – de la concept și până la materializarea în oțel inoxidabil, granit roșu și beton – 19 ani de muncă artistică și tehnică, dar mai ales de luptă cu birocrația administrativă. Monumentul se află în Piața Presei Libere din Capitală.
     Cu ocazia lansării numărului 96 al revistei „Memoria“, Adrian Dimitriu, director general al Filarmonicii „George Enescu“, a pledat pentru oportunitatea ridicării în București a unui „muzeu al holocaustului roșu“ (și nu oriunde, ci în centrul Capitalei). A urmat prof. dr. Nicolae Constantinescu, care a adus un elogiu femeilor-erou din rezistența anticomunistă. Mircea Carp, fost redactor la postul de radio Europa Liberă, a evocat un fapt memorabil din ultima zi a războiului purtat pe teritoriul României pentru eliberarea Ardealului de Nord (25 octombrie 1944), la care a luat parte ca ofițer, dedicând victoria Majestății Sale, Regele Mihai. Lansarea ultimului număr al revistei „Memoria“ s-a transformat într-o adevărată sesiune ad-hoc pe teme de istorie contemporană, moderată de directoarea Micaela Ghițescu.
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală