resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Mâncărimi, mincinoși și rahatul pseudoprofund

Autor: A. M. | 30 Septembrie 2016
Mâncărimi, mincinoși și rahatul pseudoprofund
    Probabil că vor mai trece mulți ani până să apară un eventual al doilea premiant IgNobel care să rostească și un discurs de mulțumire la Stockholm. Primul și (deocamdată) singurul Nobel acordat unui laureat IgNobel a fost primit de Andre Geim, pentru descoperirea grafenului, în 2010. Cu un deceniu înainte însă, fizicianul de origine rusă făcea valuri cu o altă descoperire a sa, observând că apa plasată într-un câmp magnetic puternic levitează ca urmare a diamagnetismului. Așa a și devenit faimos, de altfel, cu o broască levitând diamagnetic. „Știința poate să fie și amuzantă“ este credoul lui Andre Geim, savantul pus pe șotii, care a semnat una din lucrările sale științifice alături de H. A. M. S. Ter Tisha, nimeni altcineva decât hamsterul său.
    Că știința poate fi amuzantă ne-o dovedește în fiecare an ceremonia de decernare a premiilor IgNobel, care alege acele cercetări „care fac oamenii să râdă, după care îi fac să se gândească“. Grupul de la Harvard nu râde de, ci cu oamenii de știință cu simț al umorului. Cu toate acestea, anul acesta a existat o excepție notabilă: premiul pentru chimie a fost adjudecat de Volkswagen, pentru rezolvarea problemei emisiilor poluante excesive ale automobilelor, prin producerea automatică, electromecanică, de mai puține emisii poluante atunci când mașinile sunt testate. Deloc întâmplător, premiul acesta a rămas nerevendicat. Poate că cele zece trilioane de dolari oferite ca premiu nu au fost suficient de atractive pentru compania auto, dat fiind că era vorba de dolari zimbabwieni și nu americani.
Marc Abrahams, maestrul de ceremonii, prezintă ceasul cu 61 de secunde pe care l-au primit toți câștigătorii IgNobel de anul acesta
 
    Lista câștigătorilor serii de 22 septembrie 2016 a fost deschisă de premiul pentru reproducere, adjudecat de Ahmed Shafik, un urolog egiptean decedat deja, în 2007, dar ale cărui lucrări de la începutul anilor ʼ90 nu a
Publicitate
u trecut neobservate de juriu, chiar și cu mare întârziere. Premiul a fost acordat pentru studierea efectelor purtării de pantaloni din poliester, bumbac sau lână asupra vieții sexuale a șobolanilor, dar și pentru desfășurarea unor teste similare la bărbați. Lucrările au fost publicate în
European Urology (1993) și Contraception (1992).
    Premiul pentru medicină a fost adjudecat de un grup din Lübeck (Germania), care a publicat în PLoS One, în 2013, un studiu cât se poate de insolit. Neurologii germani au descoperit că o mâncărime de pe o parte a corpului trece dacă te uiți în oglindă și te scarpini de partea cealaltă a corpului. Premiul pentru psihologie e chiar mai greu de crezut: cercetătorii au întrebat o mie de mincinoși cât de des mint și apoi au decis dacă să creadă sau nu răspunsurile respective. Studiul a apărut în Acta Psychologica în 2015.
    Premiul pentru biologie a fost unul dintre cele mai bizare de anul acesta. El a fost împărțit de Charles Foster, care a trăit în sălbăticie, pe rând, ca viezure, vidră, căprioară, vulpe și pasăre, și de Thomas Thwaites, care și-a creat un set de extensii protetice ale membrelor cu ajutorul cărora s-a putut deplasa ca o capră și cu care, de altfel, a petrecut mai mult timp în compania caprelor. Ambii premianți și-au descris experiențele în volume publicate anul acesta.
   Premiul pentru economie a mers către două țări din Commowealth, Noua Zeelandă și Marea Britanie, pentru un studiu din 2014 care evalua, din perspectiva vânzărilor și a marketingului, felul în care este percepută personalitatea pietrelor. Un studiu publicat în 2010 în Proceedings of the Royal Society B a reușit să le aducă autorilor premiul IgNobel pentru fizică, pentru că au descoperit de ce caii cu păr alb sunt cei mai feriți de muște. Aceiași autori se făcuseră remarcați, cu trei ani înainte, printr-un alt studiu, care observase că libelulele dintr-un cimitir sunt atrase de pietrele de mormânt negre.
Sir Richard J. Roberts, premiant Nobel în 1993 pentru medicină, a susținut o conferință de 24 de secunde despre genele orare. Rezumată în șapte cuvinte: genele orare sunt responsabile pentru jet-lag
 
    Un grup nord-american s-a ales cu premiul pentru pace, după ce a publicat, în urmă cu un an, un studiu academic intitulat: „Despre primirea și detectarea rahatului pseudoprofund“. Un mare favorit la premiu. Poate la fel ca în cazul premiului pentru literatură, atribuit suedezului Fredrik Sjöberg pentru trilogia autobiografică în care scrie despre plăcerea de a colecționa muște care sunt moarte și muște care nu sunt încă moarte. În fine, premiul pentru percepție a fost revendicat de un duo japonez, pentru studiul din 2006 în care investiga dacă lucrurile arată altfel atunci când te apleci și le privești printre picioare.

 

 
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală