resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Consultări cetățenești cu impact european

Autori: Dr. Mădălina PREDA , Conf. dr. Gabriela Loredana POPA , Prof. dr. Mircea Ioan POPA | 30 Septembrie 2016
Consultări cetățenești cu impact european
    ASSET (Action plan on Science in Society related issues in Epidemics and Total Pandemics) reprezintă un proiect european care vizează problemele științifice și ale societății care ar putea să apară înainte, în timpul sau după epidemii și pandemii. Se urmărește evaluarea și testarea de strategii în situații de criză, precum și identificarea resurselor necesare pentru a continua acțiunile inclusiv după finalizarea proiectului. ASSET cooptează specialiști din mai multe domenii, precum sănătate publică, epidemiologie, etică, comunicare științifică și media ș.a., în vederea dezvoltării de strategii multidisciplinare în situații de criză.
    De multe ori, în situații de criză, comunicarea este deficitară, din diverse motive. Alteori, oamenii aleg să se informeze singuri și nu întotdeauna aleg cele mai potrivite surse. Un rol important îl are și mass-media. Ea poate influența modul în care oamenii reacționează. ASSET vizează aspecte ale „Științei cu privire la problemele din societate“ (Science in Society – SiS), în dorința de a realiza o comunicare mai bună între cetățeni și autorități. Metodele de comunicare disponibile sunt multe în prezent, iar autoritățile ar trebui să le utilizeze mai intens pentru a transmite informații corecte cetățenilor în situațiile de criză și nu numai.

 

În opt state simultan

 

    La 24 septembrie, a avut loc o acțiune în cadrul proiectului ASSET – „Consultări cetățenești“, care s-a desfășurat simultan în opt țări din Europa (Bulgaria, Danemarca, Elveția, Franța, Irlanda, Italia, Norvegia și România), toate respectând aceleași recomandări de organizare. În urma acestor consultări, pe baza răspunsurilor cetățenilor europeni va fi realizat un raport, care va fi înaintat autorităților naționale și europene reprezentative. În România, participanții – cincizeci de persoane – au fost selectați din toate regiunile de dezvoltare ale țării, în baza unor criterii de menținere a echilibrului în ceea ce privește sexul, gradul de instruire profesională, ocupația, nivelul de educație, vârsta, județul de proveniență ș.a. Partenerul român este Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila“ București, instituție care a și găzduit evenimentul. La festivitatea de deschidere a participat conducerea universității și facultății de medicină, împreună cu reprezentanți ai administrației prezidențiale, ministerelor sănătății, al afacerilor interne și al apărării naționale, Serviciului Român de Informații, ANCSI și INC „Cantacuzino“. Discursurile ținute cu acest prilej s-au completat reciproc, pornind de la amintirea unor epidemii importante și modul în care populația reacționează și influențează răspândirea sau stoparea acestora, ajungând până la date din istoria facultății de medicină și a unor medici importanți care au studiat în cadrul acesteia. Unul dintre medicii importanți, de renume mondial, menționat de prof. dr. Cătălin Cîrstoiu, decanul facultății de medicină, a fost profesorul Thoma Ionescu, chirurg care a avut o contribuție importantă atât în cadrul facultății, cât și în istoria României. Respectul față de acesta a fost reflectat și prin faptul că promoția facultății de medicină din acest an a fost denumită „promoția Thoma Ionescu“. A fost, de asemenea, amintit și profesorul Ion Cantacuzino cu numeroasele sale idei „revoluționare“, printre care se numără și vaccinarea în timpul unei izbucniri epidemice, metodă care este folosită și astăzi.

 

Cum văd românii vaccinarea comparativ cu alții

 

    În timpul consultărilor au fost patru sesiuni deschise prin mici filme, pe diferite teme, după vizionarea cărora participanții au purtat discuții în cadrul temei prezentate în materialul video. În prealabil, cu două săptămâni înainte, aceștia au primit un material pe care l-au consultat pentru a avea un nivel de cunoștințe care să permită lansarea dezbaterilor. Consultările cetățenești au abordat teme precum libertatea personală în timpul epidemiilor, încrederea persoanelor în autorități, comunicarea cu cetățenii a responsabililor în cadrul situațiilor de criză precum și căile de comunicare preferate de cetățeni.
    La finalul fiecărei sesiuni participanții au răspuns câtorva întrebări referitoare la subiectele discutate. Răspunsurile au fost introduse într-o bază de date care permite un prim nivel de analiză. Rezultatele finale vor fi aduse la cunoștința autorităților naționale și europene. După prima sesiune, întrebările au abordat aspecte precum libertatea personală, dacă autoritățile ar trebui să realizeze programe de vaccinare obligatorie, dacă evenimentele ar trebui anulate în cazul unor izbucniri epidemice sau dacă ar trebui prioritizată vaccinarea unor anumite grupuri la risc în cazul epidemiilor. În ceea ce privește ultima întrebare, majoritatea participanților din alte țări consideră că în asemenea situații prioritatea este reprezentată de persoanele care lucrează în domeniul sănătății publice, poliție, pompieri etc., în schimb cei din România cred că prioritar ar trebui tratate persoanele din anumite grupuri la risc (graficul 1).
 
    Sesiunea a doua a atins subiecte precum comunicarea cu cetățenii și preferințele pe care aceștia le au în ceea ce privește canalul de comunicare, iar a treia sesiune a interesat transparența în sănătatea publică. La întrebarea dacă sunt mulțumiți de modul în care autoritățile comunică informațiile pe perioada amenințărilor epidemice, precum Zika, atât românii, cât și participanții din celelalte state au răspuns negativ (graficul 2).

După discuțiile ce au urmat ultimului filmuleț, întrebările au făcut referire la rezultatele cercetărilor științifice, dacă acestea ar trebui făcute publice și în care modalitate de transmitere a informațiilor au mai multă încredere. Atât în cazul participanților români, cât și al celor din celelalte state participante, peste 90% din respondenți au menționat că ar trebui ca procese de consultare, precum cele din cadrul proiectului ASSET să aibă loc în viitor, în pregătirea și răspunsul față de epidemii și pandemii (graficul 3). În primăvara anului viitor, rezultatele finale vor fi prezentate și discutate în Parlamentul European.
 

 

Impresii de final

 

    La finalul consultărilor, unii participanți au acordat scurte interviuri, impresii după aceste consultări, dacă sunt sau nu utile pentru dezvoltarea lor, care dintre subiectele discutate li s-a părut mai important și care cred ei că ar fi mesajul de transmis autori
Publicitate
tăților de sănătate publică.
    „Mi s-a părut o zi interesantă, privind dezbaterile, participanții, opiniile diferite și faptul că împreună am ajuns la câteva concluzii. Acest eveniment este util pentru orice participant și mi-aș dori ca astfel de evenimente să se repete. Nu este util doar pentru mine, ci și pentru societate. Împreună ajungem la diverse concluzii sau împreună putem să găsim soluții, astfel încât să restaurăm încrederea în guvernanți, în sisteme, în organizații. Din punctul meu de vedere toate subiectele au fost interesante, numai că lipsa încrederii a stat la baza fiecărui subiect atins pe ordinea zilei. Lipsa încrederii cetățenilor în autoritățile care ne guvernează, în organizațiile care decid pentru noi și în comunicarea într-un singur sens duc la lipsa încrederii și, din păcate, va trebui cumva să rezolvăm acest aspect. Un mesaj important de transmis autorităților este luarea în calcul a specificului național, nu neapărat a lua de bun ceea ce se spune la nivel mondial, ci ar trebui să particularizăm pe ceea ce avem noi în țară. Din punctul meu de vedere, ar trebui să investim mult mai mult în cercetătorii noștri, aici un punct deosebit și dificil în acest moment este cel cu privire la situația Institutului „Cantacuzino“. Eu personal am încredere, aveam încredere în ceea ce făcea institutul și nu în ceea ce se importă, fiind lăsat la o parte un institut cu o vechime și cu o mare prestanță.“, este unul dintre răspunsuri.
    Un alt participant a răspuns următoarele: „A fost o zi productivă, eficientă, pentru că am avut ocazia să ne întâlnim cu oameni din toată țara și să discutăm prin expunerea opiniilor noastre, prin analiză, în urma filmulețelor văzute pe teme din domeniul medical și posibila gestionare a epidemiilor. A fost o zi folositoare și pentru ASSET. A fost un eveniment util pentru dezvoltarea mea, pentru că pe de o parte am primit informații noi, pe de altă parte am auzit ce se întâmplă și în alte țări, care sunt parte din trendurile și provocările care au de-a face cu gestionarea unor astfel de situații și, totdeauna, când întâlnești alți oameni și auzi perspectiva și experiența lor, te îmbogățești. Cel mai interesant subiect dezbătut a fost cel legat de sursele de informații, încrederea pe care o acordăm și felul în care instituțiile în domeniul sănătății, al prevenirii sau tratării unor boli, controlării unor epidemii ar trebui să funcționeze, felul în care ele ar putea să-și crească credibilitatea, astfel încât aceste autorități să fie mai respectate de cetățeni. Observăm acum, că și în România, ca și în alte locuri, există probleme de credibilitate, că nu totdeauna ceea ce se transmite sau se sugerează de autoritățile medicale este primit cu deschidere și cu încredere pentru că au fost situații, precum gripa aviară în România, care a produs foarte multe dubii și neîncredere. Este importantă problema credibilității în comunicare și tratarea acestor aspecte. Autoritatea de sănătate publică trebuie să folosească oportunitățile pe care le oferă noua realitate a tehnologiei. Acum, comunicarea nu mai este ca înainte, când trebuia să te duci undeva la o televiziune, să spui un mesaj sau să convoci conferință de presă și cineva venea, sau nu venea, acum există toate aceste mijloace și cele clasice, radio și televiziune, dar și cele moderne prin internet, prin facebook. Chiar am avut un studiu de caz la noi în grup despre o postare a Ministerului Sănătății, cât a fost ea de shareuită și ce expunere a avut; e foarte important să beneficieze de aceste lucruri. Dar uneltele moderne te ajută doar în măsura în care și tu ai un comportament de încredere. E important ca reprezentanții sistemului medical, reprezentanții unei instituții de prevenire și control al bolilor să fie oameni asupra cărora să nu planeze gânduri că ei au interes pecuniar, sunt parte dintr-o gașcă, sau companie farma, ceva politică, reacționează într-un anumit fel, ci oamenii să caute cu adevărat să pună informațiile și realitățile medicale și interesul pacienților, al cetățenilor pe primul loc. Acesta e mesajul meu către autorități. Creșteți-vă credibilitatea, folosiți aceste noi oportunități variate și să aveți un comportament credibil, astfel încât cetățenii să colaboreze mai mult cu autoritățile și să se identifice cele mai bune metode. Mai e și chestiunea asta că nu întotdeauna cele mai bune răspunsuri, soluții vin de la autorități, au și cetățenii, medicii, societatea civilă organizată lucruri cu care să contribuie, dar pentru asta trebuie ca oamenii să fie și ascultați, să nu mai fie acea abordare ierarhică top-down, ci una de network, de colaborare“.
    Au fost participanți care au răspuns următoarele: „A fost (o întâlnire n.r.) foarte eficientă, foarte bine realizată și foarte utilă. Programul a fost foarte dens, foarte frumos și vă invităm la Suceava să facem următorul episod. De-a lungul timpului am participat la foarte multe traininguri, conferințe, consfătuiri, dar niciodată pe teme medicale, pentru că nu este profesia mea. A fost foarte util, mai ales în contextul actual. Sunt mamă, sunt bunică și sunt interesată de sănătatea copiilor și a nepoților mei. Sunt profesoară la un colegiu național de informatică unde și elevii primesc vaccinuri la școală (antigripale). Deoarece ele au fost «mediatizate» într-un anumit mod, sunt binevenite astfel de acțiuni precum consultările cetățenești ASSET. Calitatea mediatică nu corespunde de cele mai multe ori cu calitatea vaccinurilor românești. Cel mai interesant subiect, din punctul meu de vedere, a fost legat de modul în care se face informarea publicului cu privire la necesitatea vaccinării, alături de căile de comunicare și eficiența acestora. Am dat și un feedback la sfârșit, respectiv că această comunicare ar trebui să fie făcută de specialiști în comunicare, cu date bazate pe informații științifice (de la oamenii de știință și cercetători), într-un limbaj adecvat în funcție de publicul țintă. Mi-a plăcut faptul că acțiunea este europeană, s-a făcut comparație cu acțiunile din alte țări. România este receptivă, după cum se poate vedea prin amploarea proiectului. Au fost și invitați din partea multor ministere și de la președinție. A fost o dovadă a audienței excepționale pe care o are acțiunea. Autoritățile de sănătate publică trebuie să își facă un program foarte clar și pus la punct de comunicare a informațiilor corecte care să contracareze informațiile false transmise de mass-media. La televizor am văzut prea des anumiți «favoriți» care apar cu o frecvență dubioasă, în detrimentul specialiștilor adevărați. La acțiunea de astăzi s-a vorbit și despre ideea că etajul de comunicare trebuie să fie perfecționat, cu purtători de cuvânt specializați. Ar trebui interzisă apariția la televizor a oamenilor care nu au nicio înclinație spre așa ceva. Mass-media ar trebui să aibă «filtre» mai bune, pentru că altfel apar anomalii de comunicare. Acțiunea ASSET a fost binevenită și din acest motiv“.
    Pe măsură ce toate rezultatele vor fi introduse în baza de date și vor fi analizate le vom prezenta autorităților, instituțiilor care și-au manifestat interesul pentru acest proiect novator, dar și către mass-media.

 

 
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală