resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Cum o fi la Ministerul Sănătății?

Autor: Dr. Gabriel DIACONU | 30 Septembrie 2016
Cum o fi la Ministerul Sănătății?
   De-asta mai aveam nevoie. Și acum, c-o trăim, nu e drum înapoi. Porțile Raiului s-au deschis pentru fiecare purtător de jalbă. Pentru fiecare doritor de un pont. Pentru fiecare profet al apocalipsei. Fiecare inovator. Indiferent care cenzor. Câștigă cine atrage primul atenția. Câștigă cine are un text mai bun. Ministerul Sănătății, dragi camarazi, frați și surori, prieteni de pretutindeni, e prezent pe rețea. Și nu orice fel de rețea. Pe rețeaua de socializare. Și nu oricum, ci prin persoana omului. Pentru că noi, de luni de zile, nu mai avem ministru. Avem un om. Omul are prieteni. Prietenii îi spun, șăgalnic, pe nume. Îl tachinează. Îl apostrofează. Îl trag când de-un brăcinar, când de altul. E prea bun pentru o palmă după ceafă. I se iartă, că e de treabă. E bun. E blând. El e „ăla cu Rețeaua“. Din comuna Vaideei se aude zaiafet, o cotcodăceală interminabilă la botezul copilului renăscut malformat. Reforma Sanitară. Unde Sanitară e numele de familie. Și omul leagănă prescura.
    Am crezut că e un accident. Am crezut că, om fiind, n-a putut rezista tentației. Am crezut că e o formă de naivitate. Că, treptat, va realiza ce fotoliu ocupă. Dar nu. E cu metodă. E cu scop. E cu capital. E magia virionului online. Acolo unde omul emite opinii. E la o șuetă. La un talcioc. Redistribuie articole, perorează nostalgic despre editoriale, își face, histrionic, autocritica în văzul lumii. Călărește, de niște luni de zile, vuvuzelele catastrofei despre care vorbim, interminabil, că e vorba de biocide, că e vorba de larve și șobolani, că e vorba de vaccinuri și vaccinare. Despre toate, omul are un punct de vedere. Că Ministerul doarme. Și, vorba lui Topârceanu, el nu poate fi nicicând de vină dacă e frig și înnorat, și mor și florile în grădină, să știi că numai tu ești vinovat. Omul are empatie, căldură, timbru stins și o strategie de comunicare, Vodă Cuza și Moș Ion Roată redivivus. Între timp, trudnicii ministeriali, cei fără nume, fără număr, fără neapărat pregătire profesională, continuă să presteze. La fel de șontâc. La fel de înghesuiți, dincolo de ușile numerotate ale sediului. La fel de afumați de rumegușul deforestării medicale. Doar pe rețea e altceva. De când așteptau atât de mulți colegi să aibă și ei un om la centru. Hai cu pila. Hai cu re
Publicitate
lația.
    Într-un rar concurs de literatură aberantistică (vorba unui amic scriitor), noua strategie a Ministerului Sănătății e să pună „pacientul pe primul loc“. Gestul e de altfel lăudabil, dacă n-ar fi o palmă pe obrazul întregului corp medical. Adică, stimabili, noi ce facem de-un veac și ceva? Noi, practicanții de medicină, nu de Solitaire instituțional? Noi, cei care muncim în latrina organizată de voi?Omul a reușit performanța, în doar câteva luni, nu doar să devoaleze niște practici sinistrissime, dar și să-și ostilizeze puțina oștire, în timp ce promisiuni au fost promise și cugetări au fost cugetate. S-au promis bani doctorilor, bani promiși și de anțărți (mai știe cineva de cei 25%?). Omul a dat, omul a luat. Avem un secretar de stat în probleme legate de pacienți. E plauzibil ca, mergând pe firul logic al demersului, să avem în curând un secretar de stat în probleme legate de medici? Sau mai bine lăsăm rețeaua să se ocupe de ei? Pentru că, rețea ori ba, meteoritul pică. Și oricâtă campanie de PR faci pe internet, cifrele nu mint. Noi vom rămâne aici și după ce se stinge lumina peste pasiunea actualului ocupant. Freamătul medicilor nu minte. Sentimentul de jenă nu minte. Și jena e că omul nu a reușit să observe, din adâncimea fotoliului, prioritățile sănătății. N-ar fi nici primul, nici ultimul ministru care profită de puținul timp sub soare ca să-și securizeze visul micro, în timp ce ignoră cu strășnicie realitatea macro.
    Ministrul n-a avut prestație. N-a avut vână. Verb. Aplomb. Argument în fața medicilor. Și nu pentru că nu e medic, cât pentru că n-a pus fapte lângă vorbe. E în regulă să-i faci pe medici feudali – eu îmi permit, ca persoană privată și doctor în același timp, să mă iau de stetoscop cu frații și surorile mele. După ce ne-am trosnit, tot la patul bolnavului ne vedem. Nu e în regulă însă ca ministru, staroste peste sistem, să-ți declari sistemul feudal și-apoi să introduci neofeudalismul ca formă de guvernare, să lamentezi pierderea încrederii în doctori după ce-ai săpat la rădăcina credibilității medicilor. Și să mizezi că oricum aveai mandat scurt, ce puteai face?
    Erau atâtea lucruri pe care le-ai fi putut face. Dar, la sfârșitul zilei, unul singur. Să restitui demnitate unei instituții care-a fost roasă de cariile democrației. Să-mi povestești cum ți-ai reorganizat serviciul astfel încât să lucreze mai bine. Să-mi explici cum ți-ai dat cu mătura prin ograda ta înainte să opinezi despre ograda mea. Și să fii ministru peste toți, nu doar peste ai tăi. Să tratezi cu echitate prioritățile României, nu ale unui club de entuziaști. Asta demonstrează o formă pernicioasă de slăbiciune, o alelă de românism de care mie, în toți anii de când m-am întors, mi-e perpetuu silă. Și să-ți tratezi criticii cu egală importanță cum îți tratezi sicofanții. Demnitatea demnitarului e un loc de singurătate. Și n-ai cu cine să socializezi. Da, înțeleg, e greu, dar nu-i nevoie de rețea să-ți tratezi solitudinea. N-ai venit ministru să stai pe facebook. Eu la job n-am acces la socializare, e blocat de sistemul de operare. Sunt acolo să-mi fac meseria de doctor. Cum o fi la Ministerul Sănătății?
 
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală