resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Medici voluntari pentru săteni cu frică de doctor

Autor: Dr. Otilia REGUȘ-SESERMAN | 26 August 2016
Medici voluntari pentru săteni cu frică de doctor
    Cât de multe știu oamenii din mediul rural despre sănătatea lor? Cât de mult îi interesează? Conștientizează ei pericolul ascuns al bolilor care nu ocolesc pe nimeni? Cât de sănătoși sunt și cine le explică importanța analizelor obligatorii? Recent, am avut ocazia să observăm atitudinea oamenilor de la sate cu privire la sănătate și să înțelegem mai bine nevoile lor, în cadrul unei acțiuni organizate de Asociația „Caravana cu medici“ în satul Olteni din comuna Teișani (județul Prahova).
    Organizația nonguvernamentală, înființată în anul 2014 și formată din peste 200 de medici voluntari, realizează periodic vizite medicale în localități din țară unde oamenii nu au acces frecvent la servicii medicale. Medicii, voluntari din mai toate specialitățile, consultă gratuit sătenii aflați în zone defavorizate, oferindu-le și investigații imagistice, electrocardiograme și analize de laborator. Voluntari în proiect sunt și studenții la medicină, care își dezvoltă astfel experiența contactului direct cu pacienții.
    Finanțată de companii private și sprijinită de autoritățile locale, Caravana cu medici a oferit anul trecut consultații pentru 762 de pacienți. Voluntarii își propun să organizeze cel puțin 12 caravane pentru anul 2016. În fiecare deplasare, pe parcursul a două zile de weekend, medicii reușesc să consulte în jur de 50 până la 100 (uneori chiar 200) de pacienți. Își donează timpul liber și expertiza celor care au nevoie de ajutorul lor.
    Cea mai recentă acțiune a caravanei a avut loc într-un sfârșit de săptămână caniculară din august. Voluntarii au pornit din București înarmați cu un ecograf mobil donat de sponsori, eprubete pentru recoltarea sângelui și multă răbdare. De această dată, eforturile caravanei au fost canalizate spre sănătatea femeii, medicii urmând să își petreacă următoarele două zile consultând cincizeci de localnice din Teișani, cu vârste cuprinse între 30 și 50 de ani.
    „Cred că vom înnopta undeva, dar nu știm unde, așa că este mai bine să veniți duminică“, ne-a spus dr. Mihai Ranete, medic rezident în Radiologie și imagistică la IC Fundeni și unul dintre fondatorii caravanei, voluntar în această acțiune la care am fost prezenți. Confortul este mai puțin important pentru echipa de medici, care se preocupă mai mult de logistica activității pe care o vor desfășura ca voluntari și de viitorul contact cu pacienții.
    Organizarea necesită un efort considerabil în ceea ce privește birocrația, ne-a explicat Cristina Corcău, studentă în anul șase la UMF „Carol Davila“ București și voluntar în caravană. Acțiunea durează, de regulă, două săptămâni. În prima, o parte a echipei de voluntari recoltează analize de sânge. În a doua, alți voluntari continuă restul investigațiilor și sunt comunicate rezultatele analizelor. Nimic nu se face fără acordul primăriilor din localități, care oferă spațiul în care se vor desfășura consultațiile, de regulă dispensarul sau școala din comună. Totul trebuie gândit în detaliu, iar fiecare localnic trebuie anunțat de prezența caravanei. Afișele informative se plasează în puncte strategice ale localității: la biserici, în cârciuma satului și la supermarket. Cei care răspund afirmativ invitației sunt programați și chemați la anumite ore, ca să nu aștepte o zi întreagă pentru investigații.
    Localitatea o propun, de cele mai multe ori, fie sponsorii, fie autoritățile, precizează Cristina. Chiar dacă ideal ar fi să aleagă cele mai sărace localități din țară, acest lucru nu poate fi întotdeauna îndeplinit, pentru că nu toate primăriile sunt dispuse să aloce spațiile necesare desfășurării acțiunii.
    Uneori o parte din săteni se prezintă la prelevarea de sânge din prima săptămână, dar lipsesc în a doua. În aceste cazuri, investigațiile nu mai pot fi continuate, dar rezultatele analizelor sunt comunicate medicului de familie din localitate. Dacă localnicii își duc la bun sfârșit investigațiile, după cele două săptămâni, ei primesc rezultatele analizelor de laborator și imagistice și tratament. Analizele de sânge se procesează gratuit de laboratorul care sponsorizează parțial activitatea caravanei, iar o copie a analizelor ajunge la medicul de familie. Acesta are un rol esențial după plecarea caravanei. El trebuie să își recheme pacienții în perioada următoare și să monitorizeze tratamentul.
    Duminică, la dispensarul din Teișani am găsit 14 localnice. Veniseră pentru a finaliza setul de investigații clinice sau imagistice început cu o zi înainte. Șapte dintre ele așteptau în holul mic al clădirii să intre la ecografia mamară și la consultul ginecologic. Alte șapte stăteau afară, în curtea dispensarulu
Publicitate
i, pe câteva scaune aranjate în iarbă. Pe măsură ce ieșeau de la consultații, alte femei din localitate veneau și așteptau la rând, în locul lor.
    Sănătatea femeii este tema aleasă pentru această ediție a caravanei, deoarece o mare parte din femeile din zonele rurale nu înțeleg importanța analizelor periodice și șansa pe care o poate oferi diagnosticul precoce al unei patologii ginecologice periculoase. „Ieri am făcut o triere și am văzut care sunt analizele de care are nevoie fiecare pacientă. Astăzi, femeile din sat au revenit pentru rezultatele analizelor sau pentru alte controale mai amănunțite“, ne-a explicat Cristina.
    Potrivit statisticilor, România se situează pe primul loc la incidența cancerului de col uterin în UE, așa că în planul de analize este inclus și testul Babeș-Papanicolau. În plus, cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer întâlnit în rândul româncelor, acesta fiind motivul pentru care consultația include o ecografie mamară. Aflăm că unele paciente din comună nu și-au făcut testul Papanicolau niciodată. Totuși, dacă nu vrem să ascundem partea plină a paharului, trebuie să precizăm și că 25% din femeile între 30 și 50 de ani din Teișani își fac controale regulate, iar 5% își fac testul Papanicolau o dată pe an.
    Chiar dacă sarcinile pot fi cele mai bune pretexte pentru realizarea unui control ginecologic, la Teișani lucrurile nu stau chiar așa. Multe femei nasc acasă, cu moașele, așa că nu ajung la ginecolog nici măcar atunci. Deși cel mai apropiat spital este în Vălenii de Munte, la opt kilometri de Teișani, localnicii nu apelează prea des la serviciile de sănătate din apropiere. Când le-am întrebat de ce amână vizita la medic, multe din femei au dat vina pe timpul consumat de treburile casnice. „Nu ne facem controale regulate decât dacă avem probleme,“ ne-a mărturisit doamna C.
Pacientele așteaptă să intre la consultație, în funcție de programări
 
    Distanța până la marile orașe și lipsa banilor au fost alte motive invocate de localnice. Deși consultațiile medicale sunt gratuite, unii săteni nu sunt asigurați, așa că trebuie să le plătească. Pentru aceștia, astfel de inițiative sunt o binefacere. Surprinzător sau nu, unul dintre motivele invocate de femei atunci când le-am întrebat de ce nu vin la controlul anual a fost „De rușine. Ne e jenă.“ „Dacă e doamnă doctor, nu e problemă.“, a completat o altă localnică. „Este mai rău când medicul e bărbat.“ „Mai este frica de adevăr. Și ea ne dă înapoi. Eu sunt mai fricoasă și mi se pare mai bine să nu știu.“, spune doamna A.
    Cum îi primesc localnicii pe voluntari? „La început sunt speriați, pentru că nu înțeleg conceptul de gratuitate. Iar dacă îl aud, sunt sceptici,“ ne spune dr. Adela Ranete, medic rezident hematolog la Institutul Clinic Fundeni. De multe ori, ceea ce îi stimulează pe săteni este exemplul unui vecin care acceptă mai repede că sănătatea poate fi gratuită. Chiar dacă în unele sate izolate oamenii nu sunt receptivi, în altele ei se adună în număr atât de mare încât medicii sunt nevoiți să îi cheme la spital, pentru că durata consultațiilor mobile este limitată.
    „Câteodată, vârsta noastră este o sursă a reținerii pacienților“, ne-a mărturisit rezidenta în hematologie. Medicii rezidenți sunt priviți cu scepticism uneori, fiind prea tineri pentru a inspira respectul oamenilor de la țară. Dar voluntarii își doresc să continue expedițiile în sănătatea rurală. Impactul pe care îl are Caravana cu medici asupra populației este mult mai mare în localitățile mici decât la orașe. „Aici, oamenii nu se caută, nu știu ce este screeningul. Așa că ne-am gândit să le oferim și lor șansa unui diagnostic precoce“, ne-a spus dr. Adela Ranete. Pentru voluntari, este mai important ajutorul pe care îl pot aduce în societate decât relaxarea de duminică. Nu ar fi mai plăcută duminica petrecută acasă? „Nu neapărat“, ne-a răspuns ea. „Trebuie să schimbăm societatea în care trăim. Trebuie să le oferim și acestor oameni o șansă.“
    Prevenția este prima treaptă într-un sistem sanitar civilizat, iar caravana cu medici încearcă să pună această cărămidă acolo unde sistemul de sănătate scârțâie. Dr. Mihai Ranete crede că în urma acțiunii pacienții sunt convinși să revină la consultații: „Impactul pe care îl avem noi, venind aici, este mult mai important decât tot ceea ce înseamnă informări scrise sau pliante informative. Noi avem mult mai multe șanse de a convinge acești oameni.“
   Însă vor reveni ei la controale regulate? „Dacă avem probleme, da. Dacă suntem sănătoase, nu“, ne spune o pacientă. „Da, cred că voi veni mai des la controale“, promite alta. Viziunea oamenilor din zonele rurale asupra sănătății este diferită. În timp ce unii folosesc impulsul pe care îl oferă astfel de acțiuni pentru a conștientiza că sănătatea trebuie întreținută, alții ascund problemele sub preș, lăsându-se dominați de frică, jenă sau nepăsare.
    Va schimba Caravana cu medici mentalitatea oamenilor de la sate? Cu siguranță nu va influența atitudinile tuturor. Dar dacă chiar și într-un anumit procent, mic sau mare, acești oameni înțeleg că pot avea o viață mai bună, efortul merită. Dacă doar un singur om din toți aceia începe să se „caute“ mai des, să vrea să-i fie mai bine și înțelege că-și poate schimba soarta, civilizația mai are o șansă.
 
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală