resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Cine salvează medicina de urgență?

Autor: Dan Dumitru MIHALACHE | 19 August 2016
Cine salvează medicina de urgență?
    Peste trei sute de angajați din serviciile de urgență din România sunt așteptați să participe, la Poiana Brașov, la a 17-a ediție a Conferinței naționale de medicină de urgență. Manifestarea este organizată de Asociația Societăților de Ambulanță din România și de Societatea de Salvare București în perioada 1–4 septembrie.
    Dr. Cristian Grasu, președintele conferinței, vorbește despre munca în urgențe și oferă câteva detalii privind reuniunea de la Poiana Brașov.

 

 

    – Care sunt rolul și locul medicului de medicină de urgență în îngrijirile de sănătate?
    – Caracteristică medicinii de urgență este aria de cuprindere – o sumă de specialități. Urgentistul întâlnește toată gama de situații din toate specialitățile. Este, practic, o nișă care se referă la aspectele supraacute sau acute ale unei boli. Mai rar se confruntă direct cu boli cronice. În această arie amplă de cuprindere, medicul de medicină de urgență trebuie să fie pregătit să cunoască toate aspectele bolilor care pot pune în primejdie viața. El se diferențiază de un alt specialist prin caracterul acut al patologiei căreia trebuie să-i facă față și timpul scurt pe care îl are la dispoziție să ia măsurile care se impun. Principalul rol este de stabilizare a pacientului, inițiere a diagnosticării și stabilire a managementului fiecărui caz.

 

    – Ce calități trebuie să aibă personalul de pe ambulanță?
    – Trebuie să aibă rezistență fizică, dar și psihică, la stres intens și la impact emoțional puternic, cunoștințe solide de semiologie, capacitatea de a lucra în echipă. Trebuie să aibă și o doză bună de curaj și decizie, pentru a-și asuma anumite acțiuni medicale, repede și nu întotdeauna cu toate informațiile pe care și le-ar dori. Sigur, mai nou, poate să apeleze la telemedicină, dar nu totdeauna ai timpul necesar sau nu funcționează conexiunea. Personalul care lucrează în prespital trebuie să aibă multe ore de pregătire, pentru că activitatea admite o rată de greșeală foarte mică spre inexistentă. La Serviciul de Ambulanță București-Ilfov (SABIF), de exemplu, în fiecare an există un plan de pregătire profesională, pe categorii profesionale. În fiecare săptămână, în substații, sunt cel puțin trei zile în care se fac cel puțin două ore de pregătire. În plus, echipele trebuie să muncească și să se pregătească împreună ca să ajungă la performanță. Acesta este unul din motivele pentru care am cerut aproape în fiecare an, în ultimii patru ani, să avem concursuri profesionale obligatorii – între echipaje de ambulanță, ca parte a procesului de pregătire.

 

    – Este suficient personal în serviciile de ambulanță?
    – În prezent, numai pentru serviciile de ambulanță ar trebui să fie înființate peste patru mii de posturi noi. Deficitul este de 42%, raportat la totalul angajaților, de aproximativ 10.500. În ceea ce privește medicii, raportul actual al doctorilor la suta de mii de locuitori este atât de mic încât aproape nu poate fi luat în calcul. Singurele excepții fericite sunt orașele universitare: Timișoara, Iași, Cluj, București, Constanța, Craiova, unde este ceva mai bine. În rest, avem situații, ca în Călărași sau Vaslui, unde nu există echipaje de tip C și niciun specialist în medicină de urgență. Sunt și alte județe în situația asta. SABIF, de exemplu, intervine în sprijinul serviciilor de urgență din Teleorman, Giurgiu, Ialomița, Călărași, Dâmbovița. Politica ultimilor ani a fost să nu se permită angajarea medicilor cu specialitatea medicină de urgență la serviciile de ambulanță, pentru că este o nevoie foarte mare în UPU. În prezent, numărul medicilor din UPU și serviciile de ambulanță nu depășește 500. Ar mai trebui încă pe atât. Din nefericire, numărul de absolvenți în această specialitate nu trece de 10–15 pe an.

 

    Problemele cu parcul auto s-au mai ameliorat?
    – Acum situația este critică. Avem un parc de mașini principial moderne, dar care au trecut printr-o exploatare intensă în ultimii opt-nouă ani, ceea ce face ca, lună de lună, cel puțin 30% din mașini să stea câteva zile în service. Marea majoritate ar trebui înlocuite. Adică toate mașinile cumpărate în 2007 și 2008, dar noi folosim încă și mașini din 2001–2003. Nicio mașină nu poate funcționa 24 de ore din 24 fără să ajungă rapid într-o stare d
Publicitate
e degradare avansată. Ministerul Sănătății a alocat în fiecare an în jur de 80–90 de milioane de lei pentru cumpărarea de ambulanțe, dar, din păcate, cel puțin în ultimii trei ani, nu s-a reușit decât ceva simbolic. Diverse probleme organizatorice și administrative au dus la nerealizarea achizițiilor la întreaga capacitate. În fiecare an, banii alocați cumpărării de ambulanțe s-au întors la bugetul de stat, pentru că nu s-au cheltuit. Dacă închei un contract în luna decembrie, orice fabrică poate să producă un număr limitat de mașini până la sfârșitul anului. Iar legea finanțelor publice este foarte clară în situația aceasta – tot ce a fost alocat pe anul fiscal în curs și necheltuit până la 31 decembrie se întoarce la bugetul de stat. Doar investițiile multianuale pot avea report de la un an la altul.

 

    – Care este necesarul de ambulanțe în România?
   – În jur de 1.600–1.700 de mașini funcționale.

 

    – Care sunt cele mai frecvente cazuri cu care se confruntă Ambulanța?
    – În mod clar, bolile cardiovasculare, pentru care avem însă protocoale clare și posibilitatea de a ști către ce spital să îndreptăm pacientul. Destul de multe sunt și accidentele, unde abordările sunt foarte diferite de la un caz la altul. În aceste situații, lucrurile se bazează pe colaborarea și comunicarea cu celelalte servicii implicate – poliția, jandarmeria, pompierii.

 

   – După incendiul din clubul Colectiv, s-a produs mobilizarea masivă a serviciilor de urgență. Ce a însemnat acest accident pentru Ambulanță?
   – Ca număr de victime, Colectiv a fost cea mai amplă intervenție a serviciului de urgență. Ca număr de ambulanțe implicate, au mai fost și altele. Pentru Ambulanță, a fost o situație nemaiîntâlnită în România și foarte rar întâlnită în toată lumea – aproape două sute de victime produse în câteva minute. A fost un eveniment extrem de grav și greu de manageriat. Lipsa de personal și de resurse materiale, adică mașini, a făcut ca, în acel moment, numărul de ambulanțe aflate la muncă să fie limitat. Dacă nu am fi pierdut aproape șapte sute de posturi la București, cu doi ani înainte, ar fi fost cel puțin zece ambulanțe în plus pe tură, ceea ce ar fi creat o diferență uriașă în modul în care au fost abordați pacienții de la Colectiv. Dezastrul a scos în evidență un aspect pe care noi îl discutasem cu doar câteva luni înainte: ce face poliția prima dată când ajunge la un accident? Înconjoară locul cu o bandă galbenă pe care scrie „nu treceți“ și interzice accesul tuturor celor care ar putea să intervină și să ajute – voluntari, medici și asistenți medicali aflați întâmplător în zonă. Am trimis, de exemplu, o mașină cu voluntari, în care existau tot felul de materiale care ar fi fost foarte utile la fața locului, dar nu i s-a permis accesul. Ar trebui evaluată situația respectivă și văzut cum putem să folosim și această resursă importantă – evident, sub coordonarea unui medic specialist.

 

    – Ce noutăți va aduce conferința națională de medicină de urgență?
   – Conferința de anul acesta este orientată în special pe modificările protocoalelor, apărute în urma congresului Societății europene de resuscitare din toamna anului trecut. Sunt recomandări tot mai intense privind administrarea de oxigen în resuscitare, de exemplu, folosirea pompelor de compresii toracice, introducerea defibrilatoarelor automate publice. Apoi, în accidentele vasculare, indiferent unde se petrec ele, se recomandă tromboliza încă din prespital. Mai sunt multe alte modificări care au apărut și pe care vrem să le facem cunoscute în primul rând și apoi folosite. Va fi organizată și etapa finală a proiectului Urgent Med Equity, unde vom trage concluziile întâlnirilor noastre pentru pregătirea a 120 de voluntari ca ambasadori ai acestui proiect. Sunt oameni care vor pune presiune pe factorii de decizie locali pentru a face, în sistem, modificările considerate de noi că fiind esențiale și urgente. Vor face, de asemenea, lobby în lumea medicală pentru a crește interesul tinerilor de a se angaja în sistemul de urgență în prespital. Au fost opt astfel de întâlniri, fiecare în câte un județ.

 

   Care va fi tematica abordată?
    – Vor fi lucrări care vor acoperi întreaga patologie și situațiile cu care se confruntă personalul angajat în medicina de urgență. Vor fi și câteva lucrări foarte interesante legate de utilizarea aplicației „Există un erou“ și rezultatele care au apărut ca urmare a utilizării acestei aplicații, cum ar fi, de exemplu, traseul și managementul pacientului străin în urgență. Este o chestie nouă de care trebuie să ne ocupăm, pentru că numărul cetățenilor străini care trăiesc sau vizitează România este în creștere. De asemenea, vor fi câteva prezentări legate de dispeceratele de urgență și de dispeceri, o problemă intens dezbătută în ultima vreme, mai ales cu Departamentul pentru Situații de Urgență, în care vom prezenta punctul de vedere al serviciilor de ambulanță.
 
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală