resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment


| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Medicina rurală și sănătatea în nordul Europei

Autori: Dr. Roxana DRAGOMIR , Dr. Csongor TOTH | 8 Iulie 2016

În statutul Societății Naționale de Medicina Familiei, ziua de 4 iulie reprezintă Ziua națională a medicului de familie. Cum privesc tinerii medici de familie practicarea acestei specialități aflăm de la doi reprezentanți ai viitorului specialității

 

 

Programul medicilor danezi

 

     Conferințele medicale sunt, pentru medicii de familie, o ocazie de relaxare și în același timp stimulare intelectuală. La fiecare conferință întâlnim colegi din breaslă, discutăm și analizăm informații noi.
     Sunt medic tânăr și fără vechime în meserie, dar mi-am făcut curaj și am început să caut conferințe de anul acesta. Astfel, am aplicat pentru Conferința Organizației mondiale a colegiilor, academiilor și asociațiilor academice naționale ale medicilor generaliști și de familie (WONCA) 2016 Copenhaga, în speranța că voi câștiga o bursă. Norocul începătorului nu a fost de partea mea, însă site-ul de înregistrare făcea trimitere la preconferința Vasco da Gama (VdGM) pentru medici tineri, cu o taxă mult mai scăzută, de 70 de euro. Astfel, am ajuns la această manifestare, în locul conferinței WONCA.
     Programul a început, pentru participanți, cu o vizită de o zi în cabinetul unui medic de familie danez. Înainte, s-a organizat o scurtă întâlnire pentru a putea vedea orașul și apoi ni s-a făcut o prezentare a sistemului medical danez. Interesant, din punctul meu de vedere, a fost programul de lucru al medicului de familie: între orele 8,00 și 9,00 medicul răspunde la telefon – în medie 15–20 de apeluri. Pacienții întreabă de rezultatele de la analize și medicul decide dacă este nevoie să se prezinte la cabinet. Apoi, între orele 9,00 și 12,00 au loc consultațiile propriu-zise. Pentru pauza de masă, este rezervată o oră (între 12,00 și 13,00). Urmează, între 13,00 și 16,00, din nou, consultații. Numărul de consultații într-o zi este de 20–24. Toți medicii de familie sunt independenți, într-o formă asemănătoare cabinetelor noastre medicale individuale.
     Medicul de familie care m-a găzduit avea un program chiar mai interesant. Capacitatea cabinetului era de 2.300 de pacienți și spațiul era împărțit cu un alt coleg. Astfel, lucrau două-trei zile pe săptămână, în funcție de program. Medicul gazdă era implicat și în activitatea ziarelor și revistelor locale, iar celălalt medic avea competența în psihoterapie și acorda consultații în afara programului de cabinet. Această organizare mi s-a părut inteligentă, pentru că oferă timp și pentru alte arii de interes.
     Un alt lucru interesant era activitatea asistentei, care avea propriii ei pacienți și răspundea de înregistrarea electronică a activității cabinetului. În timpul în care am putut să o observ, asistenta a schimbat pansamentul unui pacient ieșit din spital, a scos copcile altui pacient cu hernie inghinală, a schimbat pansamentul unui pacient cu picior diabetic și i-a verificat glicemia. Atunci când nu era sigură de situație a chemat medicul să o supravegheze.
     Totodată, în practică era și un medic rezident care oferea consultații și răspundea la telefon. La întrebarea mea, dacă pacienții nu sunt deranjați să fie consultați doar de medicul rezident, mi s-a răspuns că aceștia știu dinainte și au dreptul să aleagă, dar, în general, nu au nimic împotrivă.
     Rezidentul își alege doar cazurile cu care se simte confortabil să le rezolve și în orice moment poate să ceară ajutorul medicului, dacă situația o impune. În pauza de masă, medicul și rezidentul au discutat cazurile avute și tratamentele recomandate.
     O altă componentă a programului propus de organizatorii preconferinței Vasco da Gama au fost atelierele. Temele acestora au fost: sănătatea internațională, medicina rurală, calitatea îngrijirilor de sănătate la pacienții cu boli cronice, comunicarea electronică și medicina prin internet, cum să fii un lider/moderator al unui atelier, cercetarea în asistența medicală primară, violența în familie. În cadru
Publicitate
l acestor ateliere, participanții au fost încurajați să se gândească la soluții ideale pentru probleme actuale. Deși personal practic medicina de familie în mediul urban, am ales să particip la atelierul de medicină rurală, deoarece în țara noastră există probleme în această arie.
     În prima parte a atelierului, grupul nostru a identificat cele mai presante probleme din mediul rural: rata ridicată a șomajului, multe persoane în vârstă, distanțele mari față de centrele medicale, nivelul mai scăzut de educație, dificultățile în recrutarea și păstrarea medicilor. Multe probleme de dezbătut și de rezolvat. Fiecare participant a povestit experiența de acasă și nevoile acute cu care se confruntă. S-au pus în discuție multe propuneri de rezolvare și, într-un final, după dezbateri și voturi, s-a ales ca soluție rapidă de îngrijire a pacienților din mediul rural autobuzul comunitar, care să transporte pacienții, să la aducă acasă medicamentele de la farmacii, să conțină un aparat de urgență, să fie dotat cu acces la internet (pentru ca medicul să poată vedea pacientul – telemedicina).
     În ceea ce privește recrutarea și încurajarea rămânerii medicilor în mediul rural, în unanimitate s-a decis că salarizarea mai bună decât în mediul urban ar reprezenta un punct de atracție pentru aceștia.
     Atelierul a fost interesant din mai multe puncte de vedere: a adus la aceeași masă a discuțiilor oameni cu viziuni diferite, dar probleme asemănătoare, ne-a forțat să devenim o echipă și să ne concentrăm pe o rezolvare, a adus un schimb de idei, chiar dacă acestea nu au părăsit planul teoretic, ne-a făcut să ne gândim ce soluții se pot implementa acasă.

 

Dr. Roxana DRAGOMIR, medic de familie, București

 

Un medic tânăr trebuie să investească în sine

 

     Ca tânăr medic de familie, trebuie să-ți lărgești orizonturile, atât medicale, cât și sociale. Preconferința din cadrul evenimentului Organizației mondiale a colegiilor, academiilor și asociațiilor academice naționale ale medicilor generaliști și de familie (WONCA) a fost organizată de aripa tânără a organizației, respectiv de Grupul Vasco da Gama. După festivitatea de deschidere, fiecare participant a fost direcționat spre atelierul la care s-a înscris. Personal, am ales „Calitatea îngrijirilor medicale destinate pacienților cu boli cronice în medicina de familie“.
     În grupul nostru au fost medici tineri din toată Europa, din Suedia până în Spania și din Marea Britanie până în Turcia. Strategia de organizare și de desfășurare a preconferinței a adus multe idei la un loc, idei despre ce ar trebui să însemne calitatea îngrijirilor medicale și ce ar trebui să facă medicul de familie în diferite situații. Comparând acest sistem medical teoretic cu fiecare sistem medical european, inclusiv al nostru, mi-am dat seama că, din păcate, noi încă suntem departe.
     Surprize au fost, pentru toți, și plăcute și mai puțin plăcute. De exemplu, colegii mei din grup au fost foarte surprinși când le-am mărturisit că în România valoarea unei consultații decontate medicului de familie este sub trei euro și că, deși medicii de familie doresc programe de prevenție, sunt copleșiți de acutizările frecvente ale patologiilor cronice. Surprizele plăcute au venit din partea nordică a Europei, unde coordonatorul echipei medicale este medicul de familie, el fiind în adevăratul sens al cuvântului stâlpul sistemului medical. Acolo, medicul de familie orientează pacientul spre celelalte specialități medicale, când consideră că este util. Alte surprize au venit dinspre Grecia, unde în urma afluxului masiv de imigranți, medicii au trebuit să treacă peste barierele socio-culturale majore pentru a putea acorda îngrijiri medicale fiecărui pacient.
     Consider că fiecare tânăr medic ar trebui să treacă prin această experiență a conferințelor internaționale, pentru a vedea cum foarte multe idei preconcepute despre originea și calificarea medicilor din diferite regiuni ale Europei sunt rapid schimbate. De asemenea, participând la aceste conferințe, poți observa că, deși profesezi în condiții departe de a fi ideale, reușești să îți faci bine meseria. Consider că doar investind în tine și schimbând idei cu colegi din toată lumea poți schimba ceva la locul tău de muncă, începând cu praxisul tău. Să nu uităm: indiferent de sistemul medical în care profesăm, omul sfințește locul.

 

Dr. TOTH Csongor, medic de familie, Arad

 

Medicii de familie, dar și cei de alte specialități, interesați să publice la această rubrică sunt invitați să ne scrie la adresa inprimalinie@viata-medicala.ro

 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală