resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Profeții împlinite

Autor: Dr. Mihail CĂLIN | 4 Martie 2016
Profeții împlinite
     „Zece grame de zahăr într-un bol de cereale, șapte grame de zahăr într-un biscuit, aproape 14 grame de zahăr într-un pahar de suc. Știați că un copil european consumă între 20 și 35 de grame de zahăr doar la micul dejun?“ Așa și-a început Edith Schippers, ministrul olandez al sănătății, discursul de deschidere a conferinței europene despre îmbunătățirea produselor alimentare de la Amsterdam, din februarie. Tot luna trecută, ministrul de finanțe sud-african a anunțat introducerea (din 2017) unei taxe pe băuturile îndulcite cu zahăr, citând exemplul unor țări precum Mexic, Franța și Ungaria. Iar la sfârșitul lui ianuarie, o comisie a Organizației mondiale a sănătății, însărcinată cu găsirea unor soluții la problema mondială a obezității infantile, recomanda guvernelor să taxeze băuturile cu zahăr și să restricționeze marketingul alimentelor nesănătoase.
     Astfel de măsuri, acum tot mai solicitate, erau deja anticipate cu peste 30 de ani în urmă de John Yudkin, profesor de fiziologie și apoi de nutriție la Colegiul Regina Elisabeta din Londra, în cartea Pure, White and Deadly. În contextul recentei intensificări a curentului antizahăr, aceasta a fost republicată în 2012 în Marea Britanie, apărând în acest an și în românește sub titlul Cum ucide zahărul. Scopul declarat al autorului este de a-i convinge pe cititori să renunțe cu totul sau în cea mai mare parte la dulciuri, demonstrându-le nu doar potențialul nociv al zahărului pentru sănătate, ci și lipsa oricărei necesități fiziologice a acestuia.
     Zahărul ar fi intrat în alimentația noastră în urmă cu 2.500 de ani, la ceva vreme după ce apariția agriculturii („revoluția alimentară neolitică“) ne transformase deja dieta bogată în proteine, moderată în grăsimi și săracă în glucide – pe care strămoșii noștri vânători-culegători au avut-o circa două milioane de ani – într-una cu mulți carbohidrați. A doua revoluție alimentară, bazată pe progresele geneticii, ingineriei, chimiei și transporturilor, nu numai că a crescut accesul oamenilor la alimente atrăgătoare precum carnea și fructele, dar a și permis crearea unora inexistente în natură – de pildă, gama extrem de variată de dulciuri și băuturi răcoritoare din ultimul secol. Pe apariția în dietă relativ recent în termeni evolutivi și separarea gustului dulce de orice nutrient construi
Publicitate
ește Yudkin explicația efectelor zahărului asupra sănătății. Datele epidemiologice și experimentale disponibile în 1986 (anul ultimei actualizări a cărții) sunt folosite pentru a face legătura dintre consumul crescut de zahăr și boala cardiacă, diabet, cancer, boli digestive, gută, afecțiuni hepatice și cariile dentare – atât de multe boli, încât autorul înțelege scepticismul pe care-l stârnesc afirmațiile sale. Mai mult, el însuși explică limitele dovezilor folosite, de la necunoașterea răspândirii reale a unor boli și existența mai multor explicații pentru aceeași problemă, la dificultatea reproducerii afecțiunilor umane la animalele de laborator și a selectării grupurilor de persoane potrivite pentru studii. Recunoscând adesea lipsurile teoriilor pe care continuă totodată să le susțină în defavoarea altora, Yudkin oferă aici lecții de raționament științific utile oricărui tip de cititor.
     Mai ales pentru că a observat legătura dintre dieta bogată în zahăr și boala coronariană într-o vreme în care dovezile și opinia generală incriminau grăsimile din alimentație, cercetătorul britanic este considerat de exegeții actuali un profet. Citind ultimul și cel mai lung capitol al volumului, se poate afirma însă, păstrând registrul, că Yudkin a avut în timpul vieții soarta unui martir: cercetările și opiniile i-au fost atacate de organizații și personalități finanțate de industria zahărului, a fost ocolit la împărțirea granturilor de cercetare, conferințe organizate de el au fost anulate în ultimul moment, iar lucrările i-au fost excluse din rezumatele unora din evenimentele la care a participat. Adversarii săi s-au impus, în beneficiul producătorilor de alimente sărace în grăsimi și bogate în zahăr, în timp ce numărul obezilor, diabeticilor și cardiacilor a continuat să crească. Însă republicarea acestei cărți la aproape 30 de ani de la ultima apariție și la două decenii de la moartea autorului poate fi privită ca o reabilitare, în condițiile în care, între timp, studiile epidemiologice și descoperirile despre metabolismul zahărului par să încline balanța în favoarea teoriei sale.
     Pe măsură ce parcurgi detaliile unor studii care au explorat legătura dintre consumul crescut de zahăr și varietatea de boli menționate mai devreme, te întrebi adesea în ce măsură, după atâta timp, rezultatele mai sunt relevante, iar interpretările – valabile. În introducerea cărții, Robert Lustig, profesor de pediatrie la Universitatea California din San Francisco, pe seama căruia este pusă mișcarea antizahăr din ultimii ani, compară Cum ucide zahărul cu... „Originea speciilor“, afirmând că numeroasele date acumulate între timp doar clarifică mecanisme pe care Yudkin le anticipase deja. Cartea ar fi, spune Lustig, o adevărată „piatră de hotar“ și un avertisment despre influența nefastă pe care cei care urmăresc doar profitul o pot avea asupra științei medicale, în dauna sănătății a milioane de oameni. În România, unde efectele occidentalizării treptate a dietei sunt tot mai vizibile, iar unii producători de alimente cu mult zahăr întrețin legături primejdioase cu lumea medicală, apariția acestei cărți inedite ca ton și mesaj ar trebui să declanșeze dezbateri până acum evitate.
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală