resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Prevenția, soluția dezirabilă în combaterea bolilor cronice netransmisibile

Autor: Dan Dumitru MIHALACHE | 4 Martie 2016

Peste 600 de participanți au urmărit lucrările celui de-al cincilea congres național Bolile Cronice Netransmisibile, organizat de Federația Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, în zilele de 5 și 6 februarie la București. Principalele teme dezbătute cu această ocazie au fost: prevenția bolilor cronice netransmisibile, creșterea nivelului de educație medicală, sporirea gradului de informare la nivel populațional în România.

 

 

 

     Programul științific al manifestării de anul acesta a fost construit de așa natură încât temele s-au completat una pe cealaltă, într-o abordare plurivalentă: diabetologie, cardiologie, pneumologie și oncologie.
     Bolile cronice netransmisibile, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, provoacă aproximativ 38 de milioane de decese anual, dintre care 17,5 milioane prin boli cardiovasculare, 8,2 milioane prin cancer, 4 milioane prin boli respiratorii, în timp ce diabetul ucide anual 1,5 milioane de oameni în întreaga lume.

 

Eficiența abandonării fumatului

 

     Congresul a fost deschis de prof. dr. Nicolae Hâncu, președinte de onoare al Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, cu o prelegere despre rolul stilului de viață și al sănătății metabolice în bolile cronice netransmisibile (BCN).
 
     Este extrem de greu de dat o definiție corectă a sănătății metabolice, spune acesta. Sănătatea metabolică este mai mult decât așa-zisul non-sindrom metabolic. Fumatul este unul dintre factorii de risc major pentru sănătatea metabolică. Nicotina, monoxidul de carbon și alte substanțe încorporate în fumul de țigară generează inflamație și hiperactivitate în sistemul simpatic, reducerea disponibilității de oxigen, disfuncție endotelială, ischemie miocardică și, în final, moarte subită.
     Fumatul intervine în toate etapele aterogenezei, atât la nivelul peretelui vascular, cât și al plasmei. Beneficiile abandonării fumatului sunt extraordinare, spune medicul clujean: „Comparativ cu aspirina, abandonarea fumatului are beneficii mai mult decât duble; are beneficii mult mai mari și comparativ cu statinele“.
     Obezitatea și supraponderabilitatea intervin și ele în aproape toate formele de cancer. În ceea ce privește alimentația și patologia cardiovasculară, foarte important este indexul glicemic, cu toate implicațiile unui dezechilibru al său. În lumea medicală se pune în discuție dacă influența colesterolului alimentar este chiar atât de mare cât se crede. Cel mai recent ghid american, care a ieșit din tipar la începutul acestui an, renunță la atenționarea legată de colesterolul alimentar. În schimb, atenționarea este maximă la alimentele care conțin acizi grași trans și grăsimi animale saturate: „Colesterolul ca atare – găsit în gălbenușul de ou, de exemplu – nu mai este chiar atât de periculos în patologia cardiovasculară“, afirmă Nicolae Hâncu.
     Alimentația bogată în grăsimi saturate și acizi grași trans, continuă acesta, influențează acumularea de țesut adipos, care este hipertrofic, extrem de nociv, hiperlipolitic și cauză de insulinorezistență. La nivelul intestinului, acest țesut gras produce modificări ale florei intestinale (disbioză) și este sursă de lipopolizaharide, deci „are loc o hiperpermeabilizare a peretelui intestinal, cu pătrunderea grăsimii în regiunea dintre intestine, generând și amplificând obezitatea abdominală“.
     Extrem de importante în ceea ce privește alimentația sunt, potrivit profesorului Hâncu, alcoolul – care „deși nu este aliment, poate fi considerat unul, pentru că ingestia lui este bucală“ – și sarea (sarea ca atare, sau sarea mascată în produsele procesate de carne, brânzeturi). „Să nu fim amăgiți de faptul că alcoolul – un pahar, două pe zi, sau variantele lui în tărie ori bere – cresc, la unele persoane, concentrația în HDL, pentru că de aici până la abuz de alcool este doar un simplu pas“.
     Foarte important este, de asemenea, exercițiul fizic. Date foarte recente arată faptul că exercițiul fizic acționează un mecanism molecular prin care mușchiul contractat eliberează miochine (citochine musculare) benefice în reducerea riscului cardiovascular, explică medicul. Și mai importantă este starea de antrenament, adică „activitatea fizică moderată practicată cronic“. El spune că la starea de fitness se ajunge după trei săptămâni de activitate fizică moderată practicată zilnic: „Activitatea fizică este extrem de implicată în toate etapele aterogenezei“.

 

Cauza cauzelor este cheia

 

     Societățile americană și europeană de cardiologie au elaborat în toamna anului trecut un document prin care propun strategii de intervenție pentru modificarea stilului de viață – un stil de viață care să vizeze individul, comunitatea și populația în ansamblul ei.
     Între factorii care ar explica dificultatea efectuării prevenției este însăși cauza cauzelor: „Să prevenim cauza alimentației nesănătoase, de exemplu, cauza consumului crescut de sodiu, a sedentarismului sau a activității fizice scăzute, cauza fumatului“, arată Nicolae Hâncu. Modificarea stilului de viață trebuie să țină cont de istoria naturală a unei boli în general, pornind de la riscul scăzut sau crescut, până la stadiul de pre-boală, boală precoce și boală declanșată: „Aici este vorba de încrengătură dintre prevenție și medicină contemporană, cea pe care noi, realmente, o facem“, explică prof. dr. Hâncu.
     La nivel de individ, este foarte important să se stabilească obiectivele, căile prin care se realizează aceste obiective, să se verifice dacă au fost atinse, iar dacă nu, să se analizeze feedbackurile, dacă există, și să se reintervină acolo unde este cazul. Este foarte important să se acționeze grupat: în copilărie, adolescență și, dacă se mai poate, chiar la vârstă mai avansată, conchide specialistul clujean.

 

Răspunsul molecular

 

     Acad. Maya Simionescu (foto jos), directoarea Institutului de Biologie și Patologie Celulară „Nicolae Simionescu“ București, a vorbit, din perspectiva cercetării fundamentale, despre bazele moleculare ale bolilor cardiovasculare, mai precis despre ateroscleroză.
Foto: Sănătatea Press Group 
     Dislipidemia și inflamația sunt partenere în bolile cardiovasculare în general și în ateroscleroză, în particular. Dislipidemia induce ateroscleroză, dar o boală inflamatorie singură, fără dislipidemie, produce ateroscleroză în 50% din cazuri, spune cercetătoarea. Principalii actori în ateroscleroză, diabet și în alte boli cronice netransmisibile sunt: celula endotelială, celula musculară netedă, monocitele, macrofagele, plachetele, celulele limfatice și dendritice.
     Principalele stadii ale aterogenezei sunt: activarea și modularea funcțiilor constitutive ale celulelor endoteliale,  apariția disfuncției și începerea procesului inflamator, formarea plăcii fibrolipidice și, în final, ruptura și tromboza vasului, când celula endotelială moare. Dislipidemia, glucoza, stresul oxidativ și sistemul imun fac ca celulele să răspundă la factorii agresivi fie prin activarea căilor de supraviețuire, fie prin moarte celulară.

 

Da sau nu pentru statine

 

     Cardiologul Gabriel Tatu-Chițoiu (Spitalul Clinic de Urgență „Floreasca“ București) a abordat problematica statinelor și rolul lor în prevenția primară. „Am să încerc să vă creez obsesia că trebuie să luați statine“, spunea acesta asistenței. „Sunt multiple argumente în acest sens“.
Foto: Sănătatea Press Group 
     Datele din ultimii 20 de ani arată că pentru prevenția secundară intervenția cu statine este benefică. Problemele de interpretare apar mai degrabă la prevenția primară și „mai ales la persoanele de 30–40 de ani, unde se pune problema dacă să ia sau să nu ia statine“.
     Doctorul Tatu-Chițoiu a explicat că efectul benefic al statinelor se manifestă pe două căi: pe de-o parte prin reducerea LDL colesterolului, iar pe de altă parte, prin efectele directe la nivelul endoteliului. Cu toate acestea, statinele și betablocantele reduc riscul de boală cardiovasculară cu doar 30%, restul de 70% fiind risc rezidual. Pe de altă parte, activitatea fizică moderată reduce riscul de boală cardiovasculară cu 60%. Și atunci, merită să administrăm statine în prevenția primară? Gabriel Tatu-Chițoiu spune că da, dar numai după ce se calculează gradul de risc al pacientului, conform riscului SCOR. Dacă scorul de risc este între 1 și 5, până la niveluri de colesterol de 155, este suficientă schimbarea stilului de viață. Între 5 și 10 însă, ori peste 10, nivelul colesterolului de la care se începe tratamentul cu statine este din ce în ce mai redus. Practic, nu se tratează colesterolul, ci riscul.

 

Noile anticoagulante orale

 

     Ne îndepărtăm puțin de prevenția primară, mergând către o altă zonă fierbinte a cardiologiei și medicinii în general: noile anticoagulante orale. Prof. dr. Dragoș Vinereanu (Spitalul Universitar de Urgență București) a prezentat câteva certitudini și controverse din administrarea anticoagulantelor orale non-antivitamina K în fibrilația atrială (FA). La momentul acesta, în lume există patru noi anticoagulante orale, spune acesta, trei dintre ele fiind prezente și pe piața farmaceutică românească: dabigatran, apixaban, rivaroxaban. Al patrulea, edoxaban, deocamdată nu există în Europa.
     Când vorbim de prevenția AVC în FA, trebuie puse în balanță pe de-o parte riscul embolic, iar pe de alta riscul hemoragic, spune profesorul Vinereanu. De această balanță trebuie să ținem cont în toate formele de FA, fie că e paroxistică, persistentă, fie că e cronică, inclusiv la pacienții cu flutter atrial. Flutterul atrial, potrivit electrofiziologilor, este o formă de FA.
     Riscul embolic se evaluează prin scorul CHA2DS2-VASc. La un scor CHA2DS2-VASc mai mare de 1, se administrează obligatoriu tratament anticoagulant, conform ghidurilor actuale. Riscul hemoragic se calculează cu scorul HAS-BLED, utilizat însă mult mai rar. Dacă HAS-BLED este mai mare sau egal cu 3, pacient
Publicitate
ul are un risc crescut de evenimente hemoragice, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să i se administreze tratament anticoagulant. Trebuie doar atenție specială și evaluări regulate ale terapiei anticoagulante. La acest scor este foarte important să se corecteze factorii de sângerare care pot fi corectați: tensiunea arterială, INR instabil, medicație concomitentă, consum concomitent de alcool.
     Noile anticoagulante orale „au fost evaluate cu niște studii foarte mari“, spune prof. Vinereanu: Rocket pentru rivaroxaban, Rely pentru dabigatran, Averoes și Aristotle pentru apixaban și Engage pentru edoxaban. Peste 55.000 de pacienți au fost evaluați în aceste trialuri majore, care „practic au făcut revoluție în cardiologie în ultimii zece ani“. Există însă și controverse în ceea ce privește noile anticoagulante orale – este vorba, totuși, de o clasă de medicamente care are mai puțin de zece ani: primele studii au fost publicate în 2009, iar cele mai recente în 2014.
     Ce se întâmplă dacă pacientul face o sângerare majoră sau dacă are nevoie de o intervenție chirurgicală de urgență? Până anul trecut, marea problemă a noilor anticoagulante orale era că nu puteau fi neutralizate în aceste cazuri, pentru că nu exista un antidot. Dragoș Vinereanu spune că la sfârșitul anului trecut a apărut primul antidot pentru dabigatran, urmând ca anul acesta să apară unul și pentru rivaroxaban și apixaban. Studiul Reverse, publicat în New England Journal Medicine, a demonstrat o eficacitate deosebită a acestui antidot în a opri o sângerare sub noile anticoagulante orale, conchide prof. dr. Dragoș Vinereanu.

 

Poate fi prevenită boala cronică de rinichi?

 

     Prelegerea profesorului Cristian Serafinceanu, președintele Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, privind prevenția bolii cronice de rinichi (BCR) în diabetul zaharat a încheiat prima sesiune de dezbateri.
Foto: Sănătatea Press Group 
     El spune că boala renală diabetică este o mare provocare medicală a secolului 21, pentru că „nimeni nu știe cum să facă prevenția BCR“. Singura modalitate de a o preveni, oarecum, este încetinirea evoluția bolii de bază și eventual scăderea riscului cardiovascular atașat BCR.
     Istoria naturală a bolii renale cronice diabetice, și anume reducerea ratei de filtrare glomerulară și creșterea proteinuriei, a început să fie tot mai rar evocată, întrucât cel puțin o treime din pacienții cu diabet zaharat (DZ) și BCR nu mai prezintă concomitent reducerea ratei de filtrare glomerulară și albuminurie, ci doar reducerea ratei de filtrare glomerulară, „ceea ce înseamnă că noi, diabetologii, trebuie să ne schimbăm rapid opțiunile și punctele de vedere, pentru că altfel o treime din pacienții noștri vor ajunge în insuficiență renală, fără să știm de ce“.
     Asocierea dintre boala renală diabetică și DZ este o asociere mortală, spune Cristian Serafinceanu, pentru că DZ și BCR sunt stări de risc excesiv cardiovascular. Atunci când aceste două afecțiuni se suprapun, riscul cardiovascular ajunge la valori amețitoare: „De 20 de ori mai mare va fi riscul cardiovascular al unui pacient cu boală renală diabetică avansată, comparativ cu un individ de aceeași vârstă și același sex, care nu are nici diabet, nici BCR“, explică profesorul Serafinceanu.
     Prevenția insuficienței renale și reducerea riscului cardiovascular se pot face doar acționând asupra factorilor de risc modificabili: glicemice, HTA, dislipidemie și fumat. BCR este rezultatul unei duble lovituri asupra rinichiului: una de tip microvascular metabolic, care se soldează cu apariția proteinuriei și alta la nivelul vaselor arteriolare, care duce la glomeruloscleroză și reducerea ratei de filtrare glomerulară. HTA este capacul care se așază peste toate acestea, pentru că la aceeași rată de eliminare a albuminei urinare, pacienții care au HTA au rata de filtrare semnificativ mai mică.
     Există terapii noi farmacologice care încearcă să intercepteze diferitele momente fiziopatologice din evoluția BCR, dar foarte puține sunt în practica curentă sau au indicație largă, conchide profesorul Cristian Serafinceanu.
     În următoarea sesiune, prof. dr. Maria Dorobanțu, președinta Societății Române de Hipertensiune, a vorbit pe larg despre prevenția HTA, prof. dr. Maria Moța, membru în Consiliul de conducere al Asociației europene pentru studiul diabetului (EASD), a expus lucrarea „De la prediabet la prevenția diabetului“, prof. dr. Romulus Timar, șeful clinicii de Diabet, Nutriție și Boli metabolice a Spitalului Clinic de Urgență „Pius Brînzeu“ Timișoara, a vorbit despre tratamentul multifactorial în diabetul zaharat tip 2, iar prof. dr. Doina Catrinoiu, șefa Centrului de Diabet, Boli de Nutriție și Metabolism din cadrul Spitalului Județean Constanța, despre prevenția primară și secundară în diabet.
     Prima zi a congresului s-a încheiat cu prezentarea prevalenței bolii cronice de rinichi în România, din prisma studiului Predatorr, susținută de prof. dr. Eugen Moța, șeful Clinicii de Nefrologie a Spitalului Județean de Urgență Craiova.

 

Educația terapeutică în BCN

 

     Ziua a doua a debutat cu un simpozion tip dezbatere, dedicat tabagismului în România și în lume – de la legislație la consecințe –, în cadrul căruia dr. Gabriel Tatu-Chițoiu a prezentat proiectul „antifumat“ în România și efectele fumatului ca factor de risc major în bolile cardiovasculare. În acest cadru, dr. Ioana Munteanu a abordat problematica țigării electronice, iar conf. dr. Milena Man pe cea a impactului tabagismului asupra bolilor respiratorii cronice. Dr. Monica Marc a vorbit despre fumat ca parte a stilului de viață nociv al unui număr tot mai mare de adolescenți.
     După pauză, prof. dr. Mariana Graur, președinta Societății de Nutriție din România, a prezentat o serie de aspecte profilactice cu privire la nutriție și riscul cardiovascular în diabet, iar prof. dr. Gabriela Radulian a vorbit despre importanța exercițiului fizic în diabet.
     Despre prevenirea sindromului metabolic a vorbit prof. dr. Amorin Popa, în timp ce conf. dr. Ioan Andrei Vereșiu, președintele Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, a prezentat distribuția regională a problemelor piciorului diabetic în România.
     Un moment important în cadrul congresului l-a constituit prezentarea Planului național de control al cancerului 2016–2020, susținută de dr. Florian Nicula (Institutul Oncologic „Prof. dr. Ion Chiricuță“ Cluj-Napoca). Modelul care a stat la baza acestui plan a fost planul francez de control al cancerului. 
     Conf. dr. Cristian Guja a deschis sesiunea finală de dezbateri, prezentând câteva din progresele în tratamentul farmacologic al obezității, urmat de conf. dr. Gabriela Roman, președinta Asociației Române pentru Studiul Obezității, care a vorbit despre prevenirea obezității și dr. Adriana Mihalaș cu o lucrare privind rolul medicului de familie în profilaxia bolilor cronice netransmisibile.
     Dr. Cornelia Bala (Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca) a completat tabloul de lucrări cu o expunere privind educația terapeutică în bolile cronice netransmisibile.
 
     În mod clasic, educația terapeutică este definită în contextul unei boli deja existente, ea fiind considerată o metodă de tratament, având efect terapeutic adițional intervențiilor farmacologice și de reabilitare. Este evident însă că educația terapeutică își găsește locul și în prevenția acestor patologii, spune dr. Bala: „Cu greu ne-am putea imagina o intervenție în care să reducem consumul nociv de alcool sau de tutun fără să facem educație persoanelor care se află la risc de asemenea comportamente sau care deja le au, sau reducerea consumului de sare“.
     Resurse există, foarte multe, spune aceasta: sunt resurse puse la dispoziție de OMS atât comunității medicale, cât și direct populației țintă, dar avem resurse multe și la nivel național. Sunt din ce în ce mai multe organizații dedicate acestei educații terapeutice, dar și grupuri de lucru ale societăților profesionale, care au și rolul de a filtra informațiile destinate populației.
     Campaniile de informare în media sunt extrem de penetrante, dar este nevoie de aceeași precauție în ceea ce privește acuratețea informațiilor: „Cred că ideal ar fi să fim o mare orchestră cu un dirijor foarte bun, care să transmită un mesaj coerent, unic și mesaje care să nu fie contradictorii“, declară medicul clujean. Altfel, s-ar crea o stare de confuzie în rândul populației, care va fi foarte greu de demontat: „Populația se uită înspre noi cu speranța că suntem capabili să facem o chintesență a datelor științifice și să transmitem mesaje clare“, încheie dr. Cornelia Bala.

 

În loc de concluzii

 

     Majoritatea informațiilor prezentate la acest congres sunt din ianuarie–februarie 2016, afirmă prof. dr. Nicolae Hâncu, copreședinte al congresului, alături de acad. Maya Simionescu. Noutățile congresului au fost legate în principal de noile obiective pe care le stabilește OMS, de reducerea aportului de grăsimi saturate și acizi grași de tip trans, reducerea aportului de sare, a consumului de alcool la jumătate, lupta cu toate forțele împotriva fumatului, promovarea pe toate căile a activității fizice și reducerea sedentarismului. Sunt date care atestă clar beneficiile pe plan metabolic ale întreruperii sedentarismului prin mici momente de activitate fizică: „Și dacă stai în picioare, când vorbești la telefon sau te plimbi prin birou, este un beneficiu pentru sănătate“.
     Unul din învățămintele ediției de anul acesta a congresului este acela că diminuarea factorilor de risc asociați bolilor cronice netransmisibile este metoda cea mai eficientă de reducere a incidenței acestor boli în rândul populației. Factorii de risc pot fi modificați chiar de populație însăși: „Prevenția s-a dovedit a fi și anul acesta cea mai dezirabilă soluție de combatere a bolilor cronice netransmisibile“, a conchis prof. dr. Nicolae Hâncu.
 
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.