resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Sănătatea mamei și copilului

Autor: Dan Dumitru MIHALACHE | 26 Februarie 2016
Sănătatea mamei și copilului
     Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului (IOMC) a devenit, de câteva zile, Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu“, în baza unui ordin al ministrului sănătății. Nu e o formalitate, numele marchează, printre altele, și construirea, printr-un proiect cu finanțare europeană, a Unității de asistență materno-fetală de excelență în curtea Spitalului „Polizu“. Am discutat cu prof. dr. Nicolae Suciu, managerul institutului, pentru a afla de unde a pornit și ce obiective urmărește acest demers. Proiectul pentru înființarea unității de excelență a fost depus în 2011, în noiembrie 2013 s-a obținut aprobarea de finanțare, iar în 2015, după finalizarea licitațiilor, au început lucrările. Inaugurarea va avea loc de ziua femeii, la 8 martie.
     Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului „prof. dr. A. Rusescu este o unitate de referință în România pentru sănătatea mamei și copilului. Înființat în 1967, prin unirea a două componente de bază în asistența medicală românească – pediatria, aflată la Spitalul „Emilia Irza“, situat în bulevardul Lacul Tei nr. 120, și obstetrica-ginecologia de la Spitalul „Polizu“ – IOMC a funcționat ca „unitate și for metodologic pentru asistența mamei și copilului în România“, coordonând de asemenea mai multe programe naționale de sănătate a mamei și copilului.
     De-a lungul timpului, institutul a suferit diverse modificări organizatorice. În 1990, a primit numele „Alfred D. Rusescu“, după inițiatorul școlii moderne de pediatrie în România. IOMC este cunoscut ca o unitate care oferă asistență medicală în spitale și ambulatorii, învățământ medical superior (obstetrică-ginecologie, neonatologie și pediatrie), specializare și perfecționare postuniversitară, precum și învățământ pentru personalul mediu. Cercetarea științifică în domeniul sănătății mamei și copilului este și ea un obiectiv major al activității IOMC, potrivit profesorului Suciu.

 

Alt nume, alt statut

 

     De o săptămână însă, putem vorbi de IOMC la timpul trecut. O nouă instituție și-a făcut apariția:Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu“. Două schimbări majore s-au produs săptămâna trecută (joi, 18 februarie), după ce ministrul sănătății a emis ordinul cu numărul 190/2016: fostul IOMC a devenit institut național, cu toate prerogativele ce rezidă din acest statut, iar patronului spiritual – Alfred Rusescu – i s-a adăugat și profesorul Dan Alessandrescu, numele institutului devenind astfel „Alessandrescu-Rusescu“: „Este numele maestrului meu, nimeni altul decât cel care a fondat institutul, la rândul lui formator de obstetricieni“, explică managerul Suciu.
 
     Ce înseamnă acest statut pentru institut și pentru personalul de acolo? „O implicare mai mare în coordonarea inclusiv a programelor naționale de sănătate, dar și o grilă superioară de salarizare, cam cu 15% mai mare, pentru angajați“. Nicolae Suciu spune că, în acest fel, personalul medical nu va mai fi tentat să plece în privat: „Privatul nu are resursa umană pe care o are sistemul public, de multe ori o ia gata pregătită“. De exemplu, la IOMC sunt probleme cu asistentele, pe care le recrutează cei din mediul privat „după ce sunt formate la noi“, pentru că le promit – „uneori, poate le și dau“– salarii mai mari.

 

Esențial într-un institut național

 

     De aproape un an, în cadrul IOMC funcționează Unitatea de management al programelor de sănătate privind mama și copilul, asimilată Ministerului Sănătății. Potrivit profesorului Suciu, pentru anul acesta prioritară pentru minister pare să fie nașterea prematură,  o mare provocare din perspectiva anomaliilor congenitale cromozomiale sau organice.
 
     În România, nașterea prematură are o incidență de aproximativ 11% din totalul nașterilor. Dintre acești copii „se recrutează cei mai mulți inadaptați social, infractori, cei cu IQ mai redus“, spune Suciu. Prematuritatea este o temă care îl vizează direct, pentru că este și președinte al Societății Române de Obstetrică-Ginecologie. De aceea, promite că va căuta să se înființeze un registru național pentru naștere prematură și unul pentru screening: „Atunci când ne îndreptăm către ceva, să știm de unde plecăm. Or, noi nu avem evidențe care să ne spună câte malformații există, de ce formă, câți prematuri sunt, în ce zone. Fiecare regiune are particularitățile ei, iar corpul medical trebuie să cunoască aceste aspecte“. Institutele, cum este și cel de față, în colaborare cu societățile profesionale, trebuie să fie cel mai bun sfetnic al Ministerului Sănătății. Cine nu acceptă aceste joint venture cu profesioniștii este rupt de realitate, diagnostichează ferm Suciu.

 

Cercetări complexe

 

     Un institut național fără cercetare nu se poate. Cercetare se făcea și la IOMC, dar numai una „clinică, de tip social“, nu și fundamentală. Evoluția medicinii dictează ca unitățile care doresc să capete eticheta „național“ să aibă nu doar o rețea de asistență de excepție, ci și colective de cercetare: „Asta nu s-a înțeles la noi; aceasta este direcția în care merg și universitățile – dezvoltarea bazelor și a nucleelor de cercetare, ceea ce trebuie să se întâmple și în institute“.
     O componentă de cercetare „mult amplificată“ a fost facilitată la IOMC prin realizarea Unității de asistență materno-fetală de excelență. Este vorba de un proiect cu finanțare europeană, în valoare de peste 55 de milioane de lei.  Banii au permis construirea acestui centru, cu o suprafață de 1.800 de metri pătrați pe șase niv
Publicitate
eluri (de la nivelul –2 la +3), achiziționarea aparaturii „de top, care numai în marile centre din străinătate mai există“, angajarea a încă 25 de specialiști: geneticieni, biologi moleculari, un neonatolog, medici de medicină materno-fetală.
     Personalul care va lucra în acest centru va urma stagii de formare prin intermediul partenerilor de proiect: Universitatea din Giessen (Germania), King’s College din Londra și Universitatea din Perugia. Pentru formarea de resurse umane în genetică, citogenetică și biologie moleculară, a fost prevăzută o bugetare cu sprijinul Ministerului Sănătății, care a permis contactarea unui corespondent la Milano, unde va fi trimis personalul de laborator, pentru perioade de câte una-două luni, la specializare. Ulterior se va alătura echipei și șefa laboratorului de genetică și biologie moleculară de la Milano, pentru o a doua opinie. Este prevăzută o colaborare și cu UMF „Carol Davila“ București. Șefii disciplinelor de biologie moleculară și genetică vor lucra part-time alături de oamenii din institut, direct în laborator, să le coordoneze și/sau să le supervizeze opțiunile diagnostice.

 

Conectare la cercetarea europeană

 

     La nivelul –2 al centrului de excelență există un serviciu tehnic și o zonă de învățământ. Aici are loc și integrarea sistemului de telemedicină. Integratorul sistemului este în biroul managerului Suciu, o încăpere în care au fost instalate monitoare, conectate la sălile de operații, prin care acesta poate urmări, în timp real, ce face chirurgul în sală, iar la nevoie, să interpreteze, împreună cu acesta, imaginile transmise din sală. Sistemul de telemedicină este și o formă de educație medicală „ieftină și practică“, afirmă Nicolae Suciu. Potrivit acestuia, există deja conexiunile cu cele trei universități amintite mai sus, dar lucrurile nu se vor opri aici, întrucât „cunoașterea nu se oprește la noi. Noi învățăm de la cei din afară, iar cei din țară vor învăța de la noi. Dacă cineva crede că se oprește cunoașterea la el și nu îl interesează părerea celorlalți, se autoizolează, va avea un declin și va fi evitat de toți“.
 
     Un etaj mai sus se află zona spitalizării de zi, cu cinci săli de scanare cu „cele mai performante ecografe și achiziții tehnologice în medicina fetală“. Oamenii care vor lucra la aceste ecografe vor fi, la rândul lor, formați cu ajutorul partenerilor internaționali. Parterul găzduiește sala de recepție a pacientelor și cabinetele de prelevări pentru analize specifice. Din zona de recepție, pacientele sunt preluate sau dirijate, după caz, către cabinetele de prelevare analize, sălile de ecografie sau urmează circuitul de spitalizare de zi, pentru terapia in utero, la etajul 1. Etaj care găzduiește un bloc operator cu două mese de operații, cu comandă prin voce, conectat la sistemul de telemedicină. Aparatura este de generație nouă: lasere pentru terapii, șunturi, transfuzii in utero. Amfiteatrul operator este prevăzut cu circuite speciale pentru instrumentar, vestimentație, sală de preanestezie, postanestezie etc.
     Al doilea și al treilea etaj găzduiesc laboratoare de biologie moleculară și genetică: „Practic, prin aceste laboratoare, nu neapărat prin ceea ce fac eu în calitate de chirurg, de exemplu, ne vom conecta la lanțul cercetării europene“, spune profesorul Suciu. 

 

Cauza anomaliilor genetice

 

     În noul centru va funcționa un nucleu de cercetare fundamentală, care va trebui să desăvârșească actul medical, dincolo de diagnostic: „De exemplu, am prelevat lichid amniotic pentru a descoperi dacă respectivul copil va avea sau nu o aberație cromozomială. Același material însă, pe baza unui consimțământ al familiei, îl putem folosi, în cazul în care am găsit ceva anormal, pentru studiu. În final, noi trebuie să descoperim cauza anomaliilor pentru că, dacă familia respectivă este în postura de a renunța la sarcină, nu înseamnă că-și întrerupe ciclul reproductiv. Ea poate să aibă un program reproductiv, dar noi trebuie să-i dăm asigurări că viitoarele sarcini vor fi de bună calitate. Și să știm unde trebuie umblat“. Până acum nu prea s-a făcut acest lucru în România, pentru că nu au existat posibilități. Nu e vorba de posibilități materiale, aceste teste sunt decontate de Casa de asigurări de sănătate, dar „nu a fost nimeni care să spună: noi putem face asta,  noi le facem și acum, dar cu un serviciu privat. Facem amniocenteza, prelevăm lichidul, iar Casa ne dă nouă sute și ceva de lei pentru o procedură. În final însă, spitalul rămâne cu o sută și ceva de lei, restul ia drumul centrului privat. Sigur, acolo este greul, dar, odată cu intrarea în funcțiune a centrului nostru, suma va rămâne la spital“.
 
     Nucleul respectiv de cercetare va participa, alături de alte centre de cercetare, la diverse proiecte: „În proiectele europene există enorm de mulți bani. Vom încerca să ne conectăm la centre cu tradiție, să le devenim parteneri, pentru că proiectul crește în calitate cu cât se internaționalizează“, explică managerul institutului. În acest moment, unitatea de la Polizu are încheiat un parteneriat cu un centru de cercetare din Belgia, care va deveni operativ imediat ce își va începe activitatea.
     Serviciile oferite de centrul nou sunt complementare celor pe care le oferea unitatea de obstetrică-ginecologie existentă. Unitatea de excelență vine cu „componenta unor atitudini neinvazive sau invazive de tip in utero prin practică fetoscopică, înainte de naștere“. Totodată, aici este vorba și de o „upgradare instituțională, prin care noi putem să sancționăm abaterile antenatale de la o sarcină de succes, să amânăm, acolo unde putem, soluția terapeutică postnatală la cazurile aflate în nevoie și astfel să dăm șanse sau un prognostic cât mai apropiat nou-născutului și mamei“. Centrul a fost imaginat pentru a răspunde unor astfel de situații, să funcționeze ca un integrator, o platformă la nivel național, inclusiv cu facilitățile de tip telemedicină.
     În opinia profesorului Suciu, ar mai fi nevoie de încă două-trei centre de acest fel în România, dar nu mai multe, pentru că existența unui număr prea mare de centre ar dilua calitatea serviciilor oferite.
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală