resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Planul național pentru infecții intraspitalicești

Autor: Dan Dumitru MIHALACHE | 12 Februarie 2016
     Interesul public deosebit față de infecțiile intraspitalicești, manifestat mai ales după tragedia de la clubul „Colectiv“, a scos la lumină multe din problemele sistemului de sănătate din România în această zonă. Sunt lucruri demult cunoscute, de altfel, despre care „Viața medicală“ a scris pe larg: din cauza abordării punitive, s-a evitat o raportare reală a infecțiilor nosocomiale (IN). Așa s-a ajuns ca, în România, infecțiile raportate să nu depășească 0,25% din totalul internărilor în spital, în condițiile în care în Europa sunt între 5 și 7,5%.
     Ministerul Sănătății a anunțat luni, 8 februarie, că a organizat un grup de lucru format din specialiști epidemiologi, microbiologi, boli infecțioase și de sănătate publică, pentru elaborarea unui document programatic privind principalele direcții de acțiune care trebuie urmate în perioada următoare în cele mai importante spitale din țară, unde pot apărea mai frecvent IN și se înregistrează cele mai mari consumuri de antibiotice. Acesta este un prim pas, spun oficialii, din Planul național de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale și monitorizare a utilizării antibioticelor și a antibioticorezistenței, care, potrivit prof. dr. Alexandru Rafila, consilier onorific al ministrului sănătății, se întinde pe o perioadă de cinci ani.
     În cadrul conferinței de presă organizate cu această ocazie, profesorul Rafila a anunțat că, în următoarele două luni, va începe o campanie de evaluare a unui grup de aproximativ 70 de entități spitalicești („o medie de aproximativ două spitale pe județ“) – spitale de urgență, institute, maternități mari care au secții de neonatologie, spitale monoprofil (cum ar fi cel pentru arsuri) – pentru dezvoltarea programului pentru supravegherea și controlul IN. Evaluările se vor face pe baza unor chestionare, care vor fi analizate de specialiștii Institutului Național de Sănătate Publică, urmărind identificarea capacității de diagnostic, screening și răspuns terapeutic la IN a respectivelor unități: „Are sau nu are laborator, are sau nu are medii de cultură, dacă există
Publicitate
un plan în ce privește IN, care este personalul dedicat acestor activități, cum se face screeningul în terapie intensivă pentru bolnavii intubați sau critici ș.a.m.d.“, explică Victor Strâmbu, secretar de stat în MS și conferențiar universitar într-o clinică de chirurgie generală din București.
     Pasul următor va fi instruirea personalului: „Trebuie să revizuim definițiile de caz, să facem training cu personalul din aceste spitale, să înțeleagă exact ce înseamnă aceste definiții de caz, pentru a exista o uniformitate în ceea ce privește diagnosticul microbiologic și testarea sensibilității la antibiotice“, arată Alexandru Rafila, adăugând că toate acestea trebuie să funcționeze uniform, altfel o parte din rezultatele obținute nu vor fi concludente. În această primă etapă, care se va derula pe parcursul anului în curs, specialistul citat spune că vor fi implicate: MS, INSP, direcțiile de sănătate publică și spitalele selectate, urmând să se alăture, după caz, și autoritățile locale.
     Victor Strâmbu precizează că etapa a doua va cuprinde „diagnostic rapid pentru infecții – antibiogramă rapidă, izolarea pacienților în zone special amenajate în spital, cu personal dedicat bolnavilor cu IN, pe tipuri de germeni“. Trebuie, mai crede oficialul MS, „repusă pe tapet ideea microbiologiei clinice, apoi sunt medicii epidemiologi, pentru care ne gândim să scoatem mai multe posturi la rezidențiat, (...) să-i pui să lucreze efectiv la bolnav”. În plus, el spune că se va constitui, la nivelul fiecărui spital, o „comisie de prescripție a antibioticelor și de rezistență microbiană; medicul curant prezintă cazul comisiei, iar aceasta decide dacă respectivul bolnav trebuie sau nu să primească antibiotic“.
     Pentru încurajarea raportării corecte a IN, Victor Strâmbu spune că trebuie eliminată metoda punitivă, în special prin stabilirea, în lista de criterii de evaluare a managerilor de spitale, unui nivel de raportare a IN la valoarea minimă din media europeană: „S-a făcut anul trecut o evaluare rapidă, inopinat, printr-un chestionar și s-a stabilit că Romania stă undeva între 3,8% și 4,7–5% IN, în funcție de regiune, deci cam la media europeană, astfel încât vreau să-mi raporteze un minimum, eu știind pe baza evaluării spitalului lui cam pe unde se află, nu să nu mi le ascundă sub preș“. În primul rând, este vorba de o schimbare de mentalitate, spune acesta: „Dacă iar lovim în tagma medicală, rezultatul cred că va fi negativ“.
     Obiectivele și principalele direcții de acțiune, potrivit oficialilor MS, vor urmări: creșterea capacității de diagnostic, prevenirea și controlul IN și extinderea sferei de acoperire a acestora, îmbunătățirea raportării IN, îmbunătățirea activității de supraveghere și limitarea rezistenței bacteriene la antimicrobiene în mediul spitalicesc, îmbunătățirea performanțelor laboratoarelor de microbiologie și a capacității de orientare clinică.
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală