resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Cecul în alb dat sănătății

Autor: Dan Dumitru MIHALACHE | 20 Noiembrie 2015
Cecul în alb dat sănătății
    Guvernul Cioloș a primit, la 17 noiembrie, votul de învestitură din partea Parlamentului României. În seara aceleiași zile, membrii cabinetului au depus jurământul în fața președintelui țării. Premierul Dacian Cioloș anunța că Guvernul nu are de gând să se angajeze pe „toate fronturile de reformă în societatea românească“. Programul asumat, cel puțin pentru zona sănătății, pare să-l contrazică pe premier; chiar primul obiectiv din cele asumate este adoptarea unei noi legi a sănătății. Pare o utopie, mai ales dacă ne gândim că până la alegerile parlamentare a rămas mai puțin de un an. Care este imperativul care justifică o schimbare a sănătății? Încă nu ni s-a spus.
     Premierul a anunțat că principala sa prioritate o să fie sănătatea, dar programul dat publicității nu include mai nimic care să arate acest lucru. „Dezvoltarea de programe naționale de prevenție și educație pentru sănătate“ – unul din obiective – pare (este) o platitudine. Nu e normal să se întâmple asta? O alta, „încurajarea dezvoltării asigurărilor private de sănătate, cu posibilitatea opțiunii asiguratului pentru redistribuirea unei părți din contribuțiile de sănătate pentru asigurările private“, pare la fel de nerealistă. Practic, înseamnă o schimbare profundă a sistemului de finanțare a sănătății, a codului fiscal.
     Alte sarcini parcă aruncate în spatele noului ministru al sănătății, în scurtul său mandat, de mai puțin de un an, ar fi: redefinirea statutului personalului medical în societate prin salarizare, traseu de carieră, criterii de evaluare a performanței și integritate, având ca finalitate creșterea calității actului medical, dar și reducerea migrației în străinătate și acoperirea deficitului de personal din unitățile sanitare, în special din mediul rural; elaborarea unui program multianual de investiții în sănătate, în vederea asigurării actului medical la standarde convergente spre cele din UE; introducerea de standarde obligatorii de calitate pentru toate nivelurile sistemului sanitar românesc și a unui sistem de control al calității și asigurare a calității serviciilor medicale; evaluarea sistemului de urgență la nivel național și realizarea unui necesar de investiții în vederea asigurării operativității echipajelor de intervenție în special în mediul rural și în situații critice sau dezastre.
     Persoana învestită să pună în practică aceste intenții bune este conf. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu (foto), în vârstă de 39 de ani, managerul Institutului Oncologic „Prof. dr. I. Chiricuță“ Cluj-Napoca. Acesta a urmat cursurile Facultății de Medicină din cadrul UMF „Iuliu Hațieganu“ Cluj-Napoca și apoi s-a specializat în obstetrică-ginecologie. În 2001 a finalizat un masterat în informatica medicinii și biostatistică, iar în 2006 a devenit doctor în științe medicale. A urmat, vreme de doi ani, cursuri avansate de oncologie la Universitatea din Ulm (Germania). În prezent, este conferențiar la UMF „Iuliu Hațieganu“ Cluj-Napoca – Departamentul de chirurgie oncologică. Este membru corespondent al Colegiului regal de obstetrică și ginecologie din Marea Britanie.
     „În centrul activității noastre ca sistem stau pacienții și profesioniștii în sănătate“, spunea Patriciu Achimaș-Cadariu în fața comisiilor de sănătate reunite ale Parlamentului României. Pe de altă parte, vorbim de un sistem cu o componentă socială „extrem de importantă pentru o țară ca a noastră“, dar care, în același timp, dorește și trebuie să facă performanță. „Trebuie să vedem în primul rând ce își doresc pacienții și cum îi putem ajuta cel mai bine. Cum putem crește calitatea actului nostru. Cum putem face ca pacienții noștri să aibă acces la sănătate, (...) să nu mai fie deranjați de așteptarea nesfârșită și, în același timp, colegii noștri să poată să își facă treaba în condiții cât mai bune.“ Noul ministru al sănătății s-a referit și la spitalele regionale, spunând că, sub rezerva unei viitoare documentări despre situația lor, „nimeni nu va abandona studiile de fezabilitate gata făcute“. Mai mult, acesta vorbea chiar de realizarea unui număr mai mare de astfel de spitale, pe care „le vom aduce în situația celor trei (...) și va trebui să identificăm sursa de finanțare“.
     De asemenea, demnitarul s-a referit la profilaxia bolilor transmisibile, spunând că o campanie de vaccinare eficientă se poate realiza doar prin educarea populației în acest sens, dar și cu ajutorul Bisericii, cu care „va trebui să facem un parteneriat“. Trebuie consultați profesioniștii și societățile profesionale cu privire la schemele de vaccinare care pot fi utilizate și, ca o completare, „dacă vom reuși să construim ghiduri corecte, care să țină cont de posibilitățile reale ale României, atunci și discrepanțele între regiuni vor scădea“.
     În ceea ce privește sistemul de pregătire a viitorilor medici, Patriciu Achimaș-Cadariu spunea că vor trebui aduse curriculele la standarde europene, „să ne uităm atât la specialități, cât și la atestate, care uneori sunt parte integrantă a curriculelor, alteori sunt subspecialități care ar trebui extinse și să vedem în ce măsură ar fi bine să putem extinde pregătirea rezidenților, pentru ca ei (...) să poată lucra în anumite centre, nu doar în cele universitare“. El spune că există o astfel de practică în țări ca Anglia, unde rezidentul lucrează primii doi ani în centre universitare, apoi alți doi ani în centre mai mici, sub supraveghere, unde „pot să-și exercite meseria și să îndeplinească în același timp cerințele curriculei“.
     Despre legea sănătății, medicul clujean spune că discuțiile ar trebui să continue. El spune că a identificat cel puțin trei elemente, care ar trebui să fie incluse în lege: medicina școlară, cea comunitară și malpraxisul. Este necesară o consultare, însă, spune acesta, e nevoie de timp, abținându-se de la a da un termen în acest sens: „Cu siguranță, nu poate să fie mai rapid decât a doua jumătate a anului viitor“.
     Prof. dr. Alexandru Irimie, rectorul UMF „Iuliu Hațieganu“ Cluj-Napoca: „Este un om de o corectitudine desăvârșită, un coleg deosebit. Este o onoare și pentru Institutul Oncologic, dar mai cu seamă pentru UMF «Iuliu Hațieganu». Un tânăr care se angajează la vârsta lui să lucreze pentru țară spune foarte multe. Are mari acumulări în ceea ce privește medicina
Publicitate
și știe să facă foarte multe lucruri și foarte bine. Totul este să fie ajutat, să-l sprijinim cu toții – universitatea îl va sprijini cu siguranță, la fel și cei din alte centre universitare, pentru că este un om cunoscut, un cercetător cu rezultate foarte bune. Are deja și experiență. Este un om de mare perspectivă. Sunt convins că este cel mai bun produs al Școlii românești de medicină, din generația sa. Este cunoscut și recunoscut și veți auzi cuvinte bune despre el“.
       Acad. Ioanel Sinescu, rectorul UMF „Carol Davila“ București: „Eu cred că este o nominalizare foarte bună, a unui om care are experiență în sistemul medical, cu experiența conducerii unei instituții importante, mari, cum este Institutul Oncologic din Cluj, unde a fost manager timp de trei ani și unde toată lumea spune că lucrurile merg foarte bine“.
     Dr. Sorin Paveliu, expert în politici de sănătate al Societății Academice din România: „Eu cred că este o soluție corectă. Fiind vorba de un director de spital (...), vorbim de un om care are experiență, care a trăit într-un spital, a condus un institut mare și dificil“.
     Conf. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu nu a fost prima încercare a premierului Dacian Cioloș de a propune un ministru pentru portofoliul sănătății. Prima opțiune ar fi fost acad. Ioanel Sinescu, rectorul UMF „Carol Davila“. Întrebat despre aceasta, acad. Sinescu a confirmat că i s-a propus acest portofoliu, dar, angrenat fiind în conducerea Universității de Medicină și Farmacie din București, „consider că este de datoria și demnitatea mea să-mi duc mandatul până la capăt, pentru cei care m-au votat“. Tot el adaugă: „Până nu îmi termin mandatul, nu pot să preiau altul, abandonându-l pe acesta, noi fiind în curs de alegeri. Eu sunt responsabil, din poziția în care mă aflu, de desfășurarea alegerilor în universitate. Nu vreau să întorc spatele și să plec, să abandonez pe toată lumea, pentru a ocupa o poziție care ar putea eventual să însemne mai mult decât poziția pe care o am acum. Îmi duc treburile la capăt și mai departe vom vedea“.
     Oficial însă, propunerea pe care premierul desemnat a înaintat-o Parlamentului a fost medicul rezident Andrei Baciu (28 de ani), pe care l-a descris ca fiind „un tânăr medic chirurg, cu experiență în străinătate, dar și experiență în managementul spitalicesc“.
     Andrei Baciu a absolvit în urmă cu patru ani Facultatea de Medicină din cadrul UMF „Carol Davila“ București. În 2012, din ianuarie până în martie, a fost rezident în secția de chirurgie cardiacă a Institutului pentru Boli Cardiovasculare „Prof. dr. C. C. Iliescu“, apoi a lucrat doi ani într-un spital din Rouen (Franța). În august 2014, s-a întors în România, unde a efectuat stagii de chirurgie generală la Spitalul Universitar de Urgență București și de chirurgie toracică la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“. În prima jumătate a acestui an, Baciu a urmat un program de patru luni de formare în management spitalicesc la Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar București.
     Prof. dr. Vlad Iliescu, șeful Clinicii de chirurgie cardiovasculară din cadrul Institutului „C. C. Iliescu“: „Nu mi-l amin­tesc, dar ideea de a propune un rezident, ceea ce înseamnă un medic cu formare incompletă, poate chiar genial, dar care nu și-a terminat încă formarea ca medic măcar, mi se pare cel puțin bizară sau o idee care, pur și simplu, este în continuarea bătăii de joc la adresa sistemului sau a celor din el. Ce cunoaștere adâncă a sistemului poate să aibă, ca să coordoneze un sistem, când deocamdată este doar parțial în el, este încă în curs de formare?“.
     Prof. dr. Cristian Vlădescu, directorul SNSPMS: „Nu știu nimic despre el; nu am vreo altă informație decât din media. El urmase un curs de management spitalicesc, care este deschis pentru toată lumea – și pentru medici și pentru nemedici – din 2007, dacă nu mă înșel. E o introducere practic în managementul spitalicesc“.
     Dr. Sorin Paveliu: „Șocul pentru mine, în această situație, a fost discrepanța dintre anunțul prim-ministrului care ne-a prezentat un specialist în chirurgie, cu studii în străinătate și momentul în care a explodat pe internet CV-ul real al lui, care ne arăta un om care nu avea niciun fel de experiență managerială și era rezident de chirurgie, făcuse și un stagiu prin străinătate și nimeni nu știe de ce s-a dus, de ce s-a întors. Apoi, a fost o antiteză frapantă între CV-urile celorlalți miniștri, oameni cu experiență managerială solidă, și ceea ce se developa aici, că urma să se dea sistemul sanitar, care gestionează 12% din bugetul de stat, și soarta tuturor pacienților din România pe mâna unui rezident“.
     Privind spre viitor, prof. dr. Alexandru Irimie consideră că mai întâi de toate trebuie continuate programele începute de vechiul ministru: „Sunt programe importante, care trebuie duse mai departe – cardiologie, oncologie, organizarea oncologiei românești, în condițiile în care trebuie să fie competitivă cu cea europeană, despre care el știe foarte multe și cu siguranță are un plan bine pus la punct“.
     Acad. Ioanel Sinescu spune că toate formele de învățământ medical, inclusiv rezidențiatul, trebuie să aparțină universităților de medicină și farmacie, respectiv Ministerului Educației: „Suntem singura țară din Europa în care se întâmplă treaba asta. Fel de fel de competențe și specializări le dă Ministerul Sănătății (MS). Nimeni nu a pomenit în Europa să primești o diplomă de specialist de la MS. Primești o diplomă de specialist de la o universitate de medicină și farmacie, pentru că acolo te pregătești, acolo înveți, la o instituție de învățământ“.
     Per ansamblu, „programul de guvernare ne arată doar că și specialiștii pot face ceea ce făceau politicienii și nu invers“, conchide Sorin Paveliu, care consideră că, așa cum este conceput el acum, pare mai degrabă că „s-a optat pentru solicitarea unui cec în alb“ pentru actuala formulă guvernamentală.
   La preluarea mandatului, miercuri, noul ministru al sănătății a spus că se va bate pentru obiectivele pe care le-a enunțat deja: „Avem un mandat de un an, nu suntem guvernul supraoamenilor, avem niște obiective pe care le-am enunțat deja și vom fi consecvenți, ne vom bate pentru ele. Vom face o analiză și sigur vom face tot ceea ce este necesar“.
      Nicolae Bănicioiu i-a urat succes noului ministru și le-a mulțumit jurnaliștilor care „nu l-au cruțat“ cât a fost ministru al sănătății: „Cred că au fost ca o umbră și sunt convins că și acum vor fi tot ca o umbră. Vă mulțumesc pentru colaborare, cred că în cele aproape 18 luni și ceva am avut o colaborare bună și un dialog bun, am avut și momente în care ne-am mai enervat reciproc, dar am mai reușit să comunicăm. O să vă rog să sprijiniți în continuare sistemul sanitar românesc, să aveți încredere în el“.
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală