resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Cum a meşterit Manole sănătatea

Autor: Prof. dr. Alexandru Vlad CIUREA | 22 Mai 2015
Se spune că în politică prostia nu este un handicap. Politicianul incompetent nu suferă. Suferă poporul pe care îl reprezintă. Ceea ce îl interesează pe acest politician este imaginea. El trebuie să apară ca un personaj providenţial, care ştie ce trebuie şi face treabă bună. Ei bine, politicienii noştri care s-au ocupat de sănătate în ultimii 25 de ani se înscriu cu brio în categoria celor care nu suferă de niciun... handicap.
Sistemul nostru de sănătate este grav bolnav. Fiecare partid politic a pus pe agenda promisiunilor electorale reforma sistemului de sănătate. Fiecare guvernare şi-a suflecat mânecile şi s-a apucat cu spor de construit... Mânăstirea Argeşului. Iar politicianul nostru, ca orice „meşter mare“ ce ziua lucra, noaptea se surpa. Şi uite-aşa, personajul cu statut politic lipsit de handicap a reuşit să ajungă o cópie palidă a meşterului Manole. Deosebirea fundamentală este dată de numărul mare de oameni sacrificaţi pe altarul unei reforme care nu se termină niciodată.
Ca să înţeleagă politicienii noştri cu ce ar trebui să se „trateze“ sistemul de sănătate românesc, ar trebui să înţeleagă principiul fundamental care guvernează sistemul: fiecare cetăţean are dreptul la îngrijire medicală de calitate.
Pentru a putea servi misiunii sale, de a avea grijă de sănătatea oamenilor, sistemul are nevoie de resurse. Prima – şi cea mai importantă! – este resursa umană. Adică, medicii şi personalul medical. O a doua resursă este cea materială. Aici intră multe capitole, dar toate resursele materiale clădiri, echipamente, aparatură, instrumentar, halate, curent electric, căldură sunt exprimate în bani. Ambele tipuri de resurse trebuie administrate eficient, pentru a avea o rată cât mai mare de succes şi cât mai puţine eşecuri. Răspunderea celor care îşi asumă managementul politicilor de sănătate este uriaşă. Dacă politicile sunt bune, oamenii sunt sănătoşi. De partea cealaltă se află boala, suferinţa, moartea.
Meşterul Manole a zidit-o de vie pe Ana – însărcinată! – ca să poată ridica Mânăstirea de pe Argeş. Un mit care s-a predat ani de zile în şcoală şi care, daţi-mi voie să spun, mie nu îmi place. Mă duce cu gândul la o crimă extrem de crudă. Dar ceea ce fac „meşterii“ însărcinaţi cu ridicarea „mânăstirii“ sănătăţii româneşti e mai rău decât atât. Ce au făcut aceşti „meşteri“ de 25 de ani încoace?
Având chiar şi contabili în fruntea Ministerului Sănătăţii, principiul de bază în managementul sistemului a fost cel al reducerii resurselor financiare până la absurd. Toată lumea a vorbit de subfinanţare, dar nimeni nu a creat cadrul pentru a avea bani în sistem. Banii asiguraţilor se disipează în bugetul de stat. De ce
Publicitate
nu are Casa de Asigurări buget distinct? Medicii şi personalul medical sunt plătiţi ruşinos; echipamente performante au fost cumpărate aiurea în tramvai. Până la intervenţia actualului ministru, medicamentele s-au vândut la suprapreţ, în totalul dispreţ al legii.
Medicii şi-au făcut bagajul. În acest moment, avem cadre de elită la vârful piramidei, cu multă experienţă, şi cadre foarte tinere, neexperimentate. Lipseşte linia medie de medici între 45 şi 65 de ani.
Bugetul sănătăţii a fost continuu supus presiunilor a nenumărate abordări „reformiste“ (reformă fără sens). Miniştrii au comandat tot felul studii de fezabilitate inutile, dar care au costat bani. Vă amintiţi studiile comandate de acelaşi contabil despre care vorbeam mai sus, studii făcute de o firmă din Viena, neplătite la timp şi care au dus la blocarea conturilor ministerului? Acele studii, în urma cărora ar fi trebuit construite 25 de spitale de urgenţă, au costat „doar“ 11 milioane de euro şi nu au produs niciun rezultat. Sau, ca să dau un alt exemplu de „chibzuinţă” în folosirea banilor: programul de analize prin care Ministerul Sănătăţii a vrut să facă analize tuturor românilor în perioada 2007–2008 a costat 180 de milioane de euro. Din această sumă, pentru taloanele trimise la domiciliile oamenilor s-au cheltuit 20 de milioane de euro; pentru că rezultatele trebuiau înregistrate, medicii de familie au primit câte un laptop – alte 10 milioane de euro. Dezmăţ pe puţinii bani ai sănătăţii.
Din aceleaşi motive de incompetenţă – refuz să cred că a fost un joc de interese la mijloc – din 460 de spitale de stat au fost desfiinţate 69. Scandalul a fost uriaş la acea vreme, autorităţile s-au purtat cu pacienţii ca cerberii temniţelor din Evul Mediu. Închiderea spitalelor nu a avut niciun efect în eficientizarea sistemului. După ce au plecat de la guvernare „meşterii“ specialişti în demolări, 22 de spitale au fost redeschise.
Nu mai reiau temele care privesc fenomenul corupţiei din sistem. Interesele sunt şi mici, şi mari, şi medicul, şi farmacistul, şi managerii care fac achiziţii, şi cei care vând medicamente sau echipamente medicale pot fi, la un moment dat, interesaţi de câştigul la negru. De şpagă, mai direct spus. Şi, cu cât sistemul e mai sărac, cu atât bătălia pentru bani e mai acerbă.
Reiau cu încăpăţânare subiectul Institutului Cantacuzino. Ultimii zece ani din viaţa institutului au stat sub semnul managementului prost şi al jocurilor de interese: furnizorii de vaccinuri şi seruri din afara ţării au dorit eliminarea din piaţă a unui concurent puternic, iar terenurile, mai ales cel din Bucureşti, reprezintă un punct de atracţie pentru piaţa imobiliară.
Împreună cu distinşii mei colegi din cadrul Asociaţiei Medicale Române, am decis, cu ocazia congresului nostru din luna aprilie, crearea unui fond pentru salvarea Institutului Cantacuzino. Principiul „daţi un leu pentru Ateneu“ este valabil şi în acest caz. Redau aici coordonatele contului. Sunt sigur că fiecare medic din România, dar şi fiecare român, va face ceea ce se cuvine: BRD, sucursala Calderon, cont RO50BRDE410SV34360094100, „Salvare a Institutului Cantacuzino“, Asociaţia Medicală Română.
Suntem bucuroşi să aflăm că Guvernul, la iniţiativa Ministerului Educaţiei, a pregătit un proiect de Ordonanţă pentru finanţarea institutului şi amânarea plăţii datoriilor pentru o perioadă de şase luni. Sperăm din toată inima ca, după ce ordonanţa va fi aprobată, să nu fie instalat la conducerea institutului vreun alt meşter Manole. Dacă distrugem şi acest edificiu al medicinii româneşti înseamnă că ne condamnăm copiii la zidire în pereţii nesfârşitei şi stupidei noastre reforme.
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală