resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Noutăţi în cercetare

Autor: Dr. A. M. | 22 Mai 2015

Morfină produsă artizanal

 

   Tendinţa ultimelor decenii a fost aceea de a facilita sinteza diferitelor medicamente prin modificarea genetică a unor bac­terii sau fungi, nemaifiind astfel nevoie de utilizarea de extracte de plante ca bază pentru sinteza sau purificarea unor astfel de substanţe. Opioidele însă au eludat biotehnologiile moderne, neputând fi realizată, prin inginerie genetică, o tulpină capabilă Fig. 1 – Saccharomyces cerevisiae producătoare de betaxantină (galben), pigmentul utilizat de cercetători pentru a identifica enzimele esenţiale pentru producerea de alcaloizi de benzilizochinolină, precursori ai morfineisă realizeze direct sinteza morfinei plecând de la precursori simpli, ieftini şi foarte la îndemână, chiar dacă unele etape ale procesului au putut fi realizate şi demonstrate experimental în cercetări din 2008, 2014 şi 2015. Una din ultimele piese ale puzzle-ului, care face direct legătura între glucoză şi (S)-reticulină, vine dintr-un studiu1 publicat luni (18 mai) în Nature Chemical Biology, prin care un grup nord-american a reuşit să obţină o tulpină de Saccharomyces cerevisiae capabilă să sintetizeze (S)-reticulină (precursor al alcaloizilor de benzilizochinolină) din glucoză (fig. 1).
   Rezultatele sunt explicate de un editorial2 care însoţeşte studiul citat şi indică paşii de urmat pentru a ajunge la producerea de alcaloizilor de benzilizochinolină complecşi direct din glucoză şi arată cum fungul utilizat în studiu este mai promiţător decât, de pildă, bacteriile.
   Perspectivele posibilităţii de a sinte­ti­za narcotice direct din glucoză sunt comentate3 pe larg însă în revistaNature de miercurea aceasta (20 mai). Studiile de până acum au prezentat tulpini fungice capabile să transforme (R)-reticulina în morfină, (S)-reticulina în (R)-reticulină şi,Fig. 2 – În principiu, a devenit posibilă utilizarea unui kit domestic de fabricat bere pentru a produce morfină acum, glucoza în (S)-reticul
Publicitate
ină. Este, deci, foarte posibilă crearea unei singure tulpini de S. cerevisiae care să încorporeze toate aceste etape. O tulpină care, apoi, ar putea fi cultivată de oricine are o minimă expertiză în utilizarea drojdiei pentru fabricarea (fie şi artizanală!) a berii (fig. 2). Date fiind implicaţiile foarte serioase ale creării unei tulpini care să „democratizeze“ narcotice de mare risc, autorii comentariului, profesori de ştiinţe politice şi de sănătate publică, au câteva recomandări. Astfel, tulpina finală ar trebui să aibă viabilitate redusă, pentru a fi greu de cultivat în afara laboratorului; ar putea să-i fie induse genetic nişte caracteristici speciale, cum ar fi nevoia pentru un nutrient greu de obţinut. La rândul lor, companiile care furnizează fragmente de ADN la cerere ar trebui să aibă în vedere posibilele comenzi care vizează S. cerevisiae. Regulile de biosecuritate ar trebui să fie mult mai stricte cu aceste tulpini, iar organismele de reglementare ar trebui să extindă interdicţiile privind narcoticele şi asupra tulpinilor fungice producătoare de morfină, mai recomandă autorii comentariului din Nature.

 

Internări inutile

 

   Experienţa medicului şi, uneori, dorinţa de a linişti pacientul face ca persoanele care se prezintă la camera de gardă cu dureri precordiale de cauză potenţial ischemică să fie internate, chiar dacă evaluarea cardiologică realizată în urgenţă nu a decelat o etiologie cardiacă. Iată însă că un studiu4 publicat luni în JAMA Internal Medicine furnizează primele dovezi pentru adoptarea managementului optim al acestor pacienţi, urmărind în aceste cazuri incidenţa evenimentelor cardiace relevante clinic după două determinări ale troponinei cu rezultate negative şi în absenţa semnelor de ischemie pe traseul electrocardiografic.
Retrospectiv, au fost identificate 11.230 de cazuri; din acestea, 44,83% au ajuns la spital cu ambulanţa. Istoricul pacienţilor a inclus HTA (46% din cazuri), diabet zaharat (19,72%) şi infarct miocardic (13,16%). După excluderea cazurilor în care semnele vitale erau modificate, exista ischemie EKG sau tulburări de ritm (bloc major de ramură stângă sau implantare de pacemaker), au fost identificate doar patru (!) cazuri dintr-un total de 7.266 (adică 0,06%) la care au apărut evenimente cardiace relevante clinic; două au avut cauze non-cardiace, celelalte două cauze posibil iatrogene. Concluzia? Internarea de rutină a pacienţilor cu dureri precordiale nu este recomandată dacă nu este susţinută de alterarea semnelor vitale, de modificări biochimice sau EKG.
 
Nota de subsol
1. DeLoache WC et al. An enzyme-coupled biosensor enables (S)-reticuline production in yeast from glucose. Nat Chem Biol. 2015 May 18
2. Peralta-Yahya P. Metabolic engineering: biosensor keeps DOPA on track. Nat Chem Biol. 2015 May 18
3. Oye K, Bubela T, Lawson JCH. Regulate ‘home-brew’ opiates. Nature. 2015 May 21;521(7552):281-3
4. Weinstock MB et al. Risk for clinically relevant adverse cardiac events in patients with chest pain at hospital admission. JAMA Intern Med. 2015 May 18
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală